Republica Moldova a respins propunerea Ucrainei de a reduce debitul de apă deversat din lacul de acumulare Novodnistrovsk de la aproximativ 60 la 22 de metri cubi pe secundă. Reducerea, de circa 63%, ar fi prea bruscă și ar putea afecta alimentarea populației și ecosistemele din aval, avertizează autoritățile de la Chișinău. Discuțiile din 14 septembrie s-au încheiat fără acord, iar negocierile urmează să continue.
Propunerea ucraineană urmărește apropierea cantității de apă eliberate din acumulare de cea care intră în lac. Pe fondul secetei, deversările au depășit considerabil aportul de apă, consumând din rezerve. Chișinăul cere însă ca eventuala ajustare să țină cont de necesarul localităților aflate în aval și de starea râului.
Ministerul Mediului moldovean a confirmat că nu a acceptat varianta de aproximativ 22 de metri cubi pe secundă. Instituția a anunțat consultări suplimentare pentru găsirea unei soluții acceptabile pentru ambele țări. Comunicatul nu anunță aplicarea reducerii propuse.
Potrivit ministrului Gheorghe Hajder, citat de televiziunea publică Moldova 1, delegația ucraineană a acceptat în timpul discuțiilor un debit mai mare decât cel propus inițial. Ajustarea nu a fost suficientă pentru încheierea unui acord. Partea moldovenească a solicitat amânarea ședinței și continuarea negocierilor.
Datele prezentate de autoritățile moldovenești arată amploarea deficitului. În perioada 1–13 septembrie, aportul mediu în lacul Novodnistrovsk a fost de 22,7 metri cubi pe secundă, în timp ce deversările au fost menținute la 60 de metri cubi pe secundă, potrivit deciziei Comisiei Nistrene din 28 august.
Nivelul apei a coborât de la cota de 111,83 metri, înregistrată la 1 septembrie, la 111,38 metri pe 14 septembrie. Scăderea a fost de 45 de centimetri în două săptămâni. Ploile căzute în Republica Moldova nu au rezolvat problema acumulării: în bazinul superior al Nistrului, aflat în Ucraina, precipitațiile au rămas insuficiente pentru refacerea rezervelor.
Ucraina invocă, la rândul său, riscuri pentru alimentarea cu apă potabilă. Într-un comunicat publicat pe 15 septembrie, Agenția de Stat pentru Resursele de Apă a anunțat că nivelul acumulării ajunsese la 111,35 metri. Instituția avertizează că scăderea apei amenință funcționarea captărilor care deservesc orașele Hotin și Kamianeț-Podilskîi.
Autoritățile ucrainene susțin că reducerea deversărilor este necesară pentru păstrarea unei rezerve minime destinate consumului populației. Agenția confirmă că reuniunea bilaterală din 14 septembrie nu a produs un acord și amintește că Nistrul deservește ambele țări: după traversarea Republicii Moldova, râul revine în Ucraina și contribuie la alimentarea cu apă a Odesei.
Reducerea debitului ridică și probleme de mediu. Ilya Trombițchi, directorul executiv al organizației Eco-TIRAS și membru al Comisiei Nistrene, avertizează asupra degradării ecosistemelor din Nistrul de Jos. Potrivit expertului, circulația tot mai lentă a apei favorizează extinderea vegetației acvatice și schimbă condițiile de viață pentru pești și alte organisme.
Trombițchi a declarat pentru Ecopresa că Republica Moldova a cerut un debit de cel puțin 50 de metri cubi pe secundă. El susține că o nouă scădere abruptă ar pune presiune suplimentară asupra biodiversității și asupra resurselor de apă ale comunităților riverane. Ecopresa
La data ultimelor comunicări consultate, reducerea la 22 de metri cubi pe secundă rămânea o propunere respinsă de Chișinău. Cele două state confirmau continuarea negocierilor, fără să anunțe un nou debit convenit.
