ANAF verifică tot mai atent dacă veniturile declarate de persoanele fizice corespund cu banii cheltuiți, proprietățile cumpărate și sumele depuse în conturi. Peste 1.100 de controale au fost finalizate în mai puțin de un an, iar obligațiile fiscale stabilite suplimentar au depășit 540 de milioane de lei.
În perioada iulie 2025 – mai 2026, inspectorii fiscali au finalizat 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice. În urma acestora, ANAF a stabilit creanțe suplimentare de peste 540 de milioane de lei și a instituit popriri și sechestre în valoare de aproape 124 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate într-o analiză EY România.
Verificările nu îi vizează doar pe milionari. Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice analizează situațiile în care averea, cheltuielile sau fluxurile de bani nu se potrivesc cu veniturile declarate. Separat, ANAF administrează și grupul persoanelor cu averi mari, în care intră rezidenții români cu un patrimoniu estimat la peste 25 de milioane de euro, precum și, în anumite condiții, membrii familiilor acestora.
Numerarul fără documente ridică cele mai multe probleme
Una dintre explicațiile întâlnite frecvent la controale este că banii folosiți pentru cumpărarea unei case, a unei mașini sau pentru alimentarea unui cont provin din economii păstrate în numerar.
Simpla afirmație că banii au fost ținuți în casă nu dovedește însă proveniența lor. Inspectorii pot cere documente din care să rezulte când au fost obținuți, din ce sursă și dacă persoana respectivă avea venituri suficiente pentru a acumula suma invocată.
Probleme au apărut și în cazul depunerilor repetate de numerar în conturi personale sau în conturile unor firme în care persoana verificată este asociat. ANAF urmărește traseul banilor și compară sumele depuse cu salariile, dividendele, veniturile din activități independente și celelalte venituri declarate.
Împrumuturile către propria firmă, atent verificate
Inspectorii au găsit neconcordanțe și în cazul persoanelor care au împrumutat firmele la care sunt asociați sau au făcut majorări de capital social cu sume importante.
Faptul că un asociat declară că a adus bani în firmă nu lămurește automat proveniența fondurilor. Persoana trebuie să poată demonstra că dispunea în mod real de acei bani. Contractul de împrumut dovedește relația dintre asociat și societate, dar nu explică întotdeauna sursa inițială a banilor.
Aceeași problemă apare la sumele despre care contribuabilul susține că au fost primite de la rude, prieteni sau alte persoane fizice. Fără contracte, transferuri bancare ori documente care să arate că persoana care a oferit banii avea posibilitatea financiară să o facă, explicația poate fi respinsă.
Veniturile obținute în străinătate nu mai sunt invizibile
O altă categorie urmărită de ANAF este reprezentată de banii obținuți în alte țări. România participă la schimburi internaționale de informații fiscale, iar inspectorii pot solicita confirmări de la autoritățile statului în care contribuabilul susține că a obținut venitul.
Au fost identificate cazuri în care sumele invocate nu au putut fi confirmate de autoritățile fiscale străine. În alte situații, venitul era real, dar nu fusese declarat în România, deși contribuabilul avea această obligație.
Informațiile din străinătate pot ajunge la ANAF după termenul de depunere a Declarației Unice. Lipsa datelor din declarația precompletată nu îl scutește însă pe contribuabil de obligația de a declara venitul atunci când legea o cere.
Chiriile și investițiile nedeclarate apar frecvent la control
Inspectorii au descoperit și venituri nedeclarate din închirierea locuințelor, activități independente, tranzacții cu acțiuni și alte titluri de valoare, precum și din diferite activități desfășurate în străinătate.
În luna mai 2026 au fost emise 56 de decizii de impunere, prin care s-au stabilit obligații suplimentare de 54,6 milioane de lei. Cele mai mari creanțe individuale din perioada analizată au fost de 23,1 milioane de lei în Prahova și de 22,5 milioane, respectiv 21,6 milioane de lei, în două controale desfășurate în București.
Când poate începe verificarea situației fiscale personale
Codul de procedură fiscală consideră semnificativă diferența dintre veniturile estimate de ANAF și cele declarate atunci când aceasta depășește 10% din veniturile declarate, dar nu este mai mică de 50.000 de lei. Pragul este prevăzut în articolul 138 din Codul de procedură fiscală.
ANAF poate analiza conturile bancare, intrările și ieșirile de bani, proprietățile cumpărate, împrumuturile acordate, creșterea patrimoniului și cheltuielile efectuate. Contribuabilul are dreptul să prezinte contracte, extrase bancare, declarații fiscale și alte documente care justifică proveniența fondurilor.
Cumpărarea unui bun cu numerar sau primirea banilor de la o rudă nu reprezintă automat o faptă ilegală. Problema apare atunci când sursa nu poate fi demonstrată, venitul trebuia declarat sau explicațiile nu corespund cu situația financiară reală.
Impozit de 70% pentru veniturile cu sursă neidentificată
Pentru veniturile constatate de ANAF a căror sursă nu poate fi identificată se aplică, din 1 iulie 2024, o cotă de impozitare de 70%. La aceasta se pot adăuga dobânzi și penalități.
Cota nu se aplică automat oricărui transfer bancar sau oricărei sume pentru care contribuabilul nu găsește imediat un document. ANAF trebuie să stabilească existența venitului și faptul că sursa acestuia nu a putut fi identificată în urma verificării. Contribuabilul poate contesta decizia de impunere, mai întâi pe cale administrativă și apoi în instanță.
