România a intervenit direct pe lângă autoritățile de la Kiev pentru ca anumite nave care pleacă din portul rusesc Novorossiisk să nu fie atacate de Ucraina.
Motivul este unul extrem de important pentru securitatea energetică a țării: navele respective transportă petrol kazah destinat rafinăriei Petromidia de la Năvodari.
Președintele Nicușor Dan a confirmat joi seară că asemenea discuții între București și Kiev au existat deja de mai multe ori și că România a indicat concret navele care trebuiau protejate.
„Acela este vasul care ne deservește pe noi, cu petrol kazah, nu rusesc, și vă rog să-l lăsați să treacă”, a relatat președintele mesajul transmis părții ucrainene.
Potrivit lui Nicușor Dan, Ucraina a ținut cont de solicitările Bucureștiului.
De ce România aduce petrol printr-un port rusesc
Situația poate părea paradoxală la prima vedere.
România susține Ucraina, UE încearcă să reducă dependența de petrolul rusesc, dar nave care aprovizionează una dintre cele mai importante rafinării românești sunt încărcate într-un port din Rusia.
Explicația este originea petrolului.
Țițeiul este kazah, nu rusesc.
O parte importantă a petrolului din Kazahstan ajunge la Marea Neagră prin infrastructura Caspian Pipeline Consortium, cunoscută drept CPC, al cărei terminal maritim se află în apropierea portului Novorossiisk din Rusia.
De acolo, petrolul este încărcat pe petroliere și transportat pe Marea Neagră către clienți.
Printre aceștia se află și rafinăria Petromidia din România.
Prin urmare, faptul că un petrolier pleacă dintr-un port rusesc nu înseamnă automat că transportă petrol rusesc.
Exact această diferență a fost explicată de București autorităților ucrainene.
România a transmis Kievului inclusiv care este nava
Nicușor Dan a explicat că asemenea intervenții au existat înaintea discuțiilor purtate joi la Chișinău.
În momentele în care navele care deserveau Petromidia urmau să fie încărcate la Novorossiisk, România contacta partea ucraineană.
Mesajul era cât se poate de concret: respectiva navă transportă petrol kazah pentru România și trebuie lăsată să treacă.
Președintele susține că mecanismul a funcționat.
„De câte ori am avut nevoie, partea ucraineană a primit mesajul nostru și a lăsat nava de aprovizionare să treacă”, a declarat Nicușor Dan.
Noua discuție cu Kievul nu ar fi vizat, așadar, obținerea pentru prima dată a unei asemenea înțelegeri.
România dorește ca mecanismul deja folosit să fie formalizat și să funcționeze mai rapid.
De ce a devenit situația atât de sensibilă
Portul Novorossiisk și infrastructura energetică din regiune au devenit extrem de importante în războiul dintre Rusia și Ucraina.
Ucraina desfășoară atacuri asupra unor obiective militare, logistice și energetice rusești, încercând să reducă veniturile și capacitatea Moscovei de a susține războiul.
Problema este că prin aceeași zonă tranzitează și petrol care nu aparține Rusiei.
Pentru România, orice perturbare serioasă a exporturilor kazahe prin Marea Neagră poate avea efecte directe.
Petromidia este cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate anuală de procesare de aproape 5,8 milioane de tone.
România produce aproximativ 2,8 milioane de tone de țiței anual, în timp ce importurile ajung la aproximativ 9 milioane de tone.
Asta înseamnă că funcționarea normală a rutelor externe de aprovizionare este esențială pentru piața românească a carburanților.
Războiul a ajuns periculos de aproape de România
Declarația președintelui vine într-un context mult mai tensionat în Marea Neagră.
Joi seară, nava comercială PROGRESS IV, sub pavilionul Republicii Dominicane, a fost lovită în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 15 mile marine de Sfântu Gheorghe.
La bord se aflau 12 marinari ucraineni și azeri.
Toți au fost salvați în viață, zece de polițiștii români de frontieră și doi de echipajul unei alte nave comerciale. Un marinar a fost rănit.
Operațiunea s-a desfășurat în condiții dificile, cu valuri de peste doi metri și vizibilitate redusă.
Nicușor Dan a confirmat ulterior că nava fusese lovită și că pare să se fi scufundat.
Președintele a refuzat însă să indice cine a atacat-o înaintea finalizării investigației.
„Pentru moment nu știm de cine”, a precizat șeful statului, cerând evitarea speculațiilor.
Este o precizare importantă: în acest moment nu există o confirmare oficială privind autorul atacului asupra PROGRESS IV.
Nu este primul incident grav lângă România
Marea Neagră a devenit în ultimele luni o zonă din ce în ce mai periculoasă pentru navigația comercială.
În iulie, nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită la aproximativ 20 de mile marine de coasta României.
Nava transporta aproximativ 3.800 de tone de propan din Alexandria, Egipt, către portul ucrainean Reni.
Cei 17 membri ai echipajului au fost salvați, trei dintre ei fiind răniți.
La acel moment, Nicușor Dan declara că incidentul era „cel mai probabil” legat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Iar pe 20 august, România a ridicat avioane F-16 pentru a distruge o dronă maritimă încărcată cu explozibili care se apropiase periculos de mult de proiectul strategic Neptun Deep din Marea Neagră.
Astfel de incidente arată că războiul nu mai afectează doar porturile ucrainene și rusești.
Riscurile se apropie tot mai mult de infrastructura energetică și de rutele comerciale esențiale pentru România.
De ce Bucureștiul are nevoie de această înțelegere cu Kievul
Pentru România, problema este una pragmatică.
Ucraina încearcă să lovească infrastructura care susține economia și capacitatea militară a Rusiei.
România trebuie însă să se asigure că navele care transportă petrol kazah destinat economiei românești nu sunt confundate cu transporturile care contribuie la veniturile Moscovei.
De aceea Bucureștiul comunică Kievului identitatea navelor care aprovizionează Petromidia.
Practic, România spune Ucrainei: nava pleacă din Rusia, dar marfa nu este rusească și destinația ei este România.
Iar potrivit președintelui Nicușor Dan, până acum Kievul a respectat aceste solicitări.
Miza reală este alimentarea României
Dincolo de componenta militară și diplomatică, miza ajunge direct la economia românească.
Petromidia are o capacitate de rafinare de aproape 5,8 milioane de tone pe an și reprezintă o parte majoră a capacității naționale de procesare a petrolului.
România este dependentă de importuri pentru o parte importantă a necesarului de țiței.
Orice întrerupere majoră și prelungită a rutelor de aprovizionare poate pune presiune pe rafinării și, indirect, pe piața carburanților.
Acesta este motivul pentru care Bucureștiul încearcă acum să transforme contactele punctuale cu Kievul într-un sistem mai rapid și mai bine organizat.
Războiul din Ucraina a transformat Marea Neagră într-un spațiu în care o navă comercială, o instalație energetică sau o rută de aprovizionare poate ajunge în câteva minute în mijlocul unui conflict militar.
Iar declarația lui Nicușor Dan dezvăluie un aspect rar discutat public: România comunică direct cu Ucraina pentru a identifica navele esențiale aprovizionării sale energetice și pentru a le ține în afara listei potențialelor ținte.
