Criza energetică provocată de secetă și de nivelul extrem de scăzut al Dunării produce efecte foarte diferite de o parte și de alta a graniței. În timp ce România a fost nevoită să oprească un reactor de la Cernavodă și să crească importurile de electricitate, Bulgaria își menține principalele capacități în funcțiune și exportă cantități mari de energie către țările din regiune.
Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a declarat, potrivit publicației Fakti, că exporturile Bulgariei au ajuns în această perioadă la aproximativ 32.000-33.000 MWh pe zi, nivel descris drept unul istoric. Petrova este actualul ministru al Energiei de la Sofia, funcție confirmată inclusiv de pagina oficială a Ministerului bulgar al Energiei.
La 33.000 MWh într-o singură zi vorbim de o cantitate uriașă. Raportată uniform la 24 de ore, aceasta corespunde unei puteri medii exportate de aproximativ 1.375 MW. Pentru comparație, un reactor de la Cernavodă livrează în mod normal aproximativ 700 MW.
Contextul regional explică de ce energia disponibilă în Bulgaria este atât de căutată.
România a oprit Unitatea 1 de la Cernavodă la sfârșitul lunii iulie din cauza debitului redus al Dunării. Transelectrica anunța atunci că țara va fi nevoită să recurgă la importuri pentru acoperirea consumului, chiar dacă cererea internă scăzuse pe fondul perioadei de concedii.
Situația s-a agravat în primele zile din august. Reuters relata că nivelul Dunării ajunsese la valori istorice, de aproximativ o treime din nivelul normal pentru această perioadă, iar autoritățile române au recurs inclusiv la lucrări de deviere a apei pentru menținerea în funcțiune a reactorului rămas disponibil la Cernavodă.
Criza nu se oprește la România. Ungaria a avut probleme serioase la centrala nucleară Paks, iar producția hidro din Serbia a fost puternic redusă. Practic, exact într-un moment în care mai multe state din regiune au nevoie de electricitate din exterior, oferta disponibilă s-a redus.
Bulgaria se află într-o poziție mai bună.
Centrala nucleară de la Kozlodui, una dintre principalele surse de producție ale țării, continuă să funcționeze. Ministerul Energiei de la Sofia anunța la 30 iulie că ambele unități funcționale ale centralei lucrau conform programului de producție, chiar dacă și Bulgaria se confrunta cu niveluri foarte scăzute ale Dunării.
Diferența ține și de configurația tehnică a centralei. Autoritățile bulgare precizează că apa Dunării este utilizată la Kozlodui pentru răcirea aburului din condensatoarele părții nenucleare a centralei, iar alimentarea este realizată printr-o stație proprie de pompare amplasată într-un golf adânc, proiectată inclusiv pentru perioade cu nivel redus al fluviului.
Sofia a cerut totuși ajutor Serbiei pentru gestionarea nivelului Dunării. Ministrul Iva Petrova a discutat cu omologul său sârb despre posibilitatea ca sistemul hidroenergetic Đerdap, Porțile de Fier, să contribuie, în limitele tehnice existente, la menținerea apei peste pragurile critice necesare funcționării centralei Kozlodui.
Pentru Bulgaria, situația a creat însă și o oportunitate comercială.
România a devenit unul dintre principalii cumpărători din zonă. La sfârșitul lunii iulie, datele analizate de Profit.ro arătau că Bulgaria devenise principala sursă de import pentru România în anumite intervale, cu fluxuri care ajungeau seara și noaptea în jurul a 2.000 MW. În scenariul opririi ambelor reactoare de la Cernavodă, necesarul total de import al României la vârf fusese estimat la 2.500-3.000 MW.
Bulgaria avea deja o tradiție de exportator regional înainte de actuala criză. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică de la Sofia arată că numai în aprilie 2026 țara exportase aproximativ 801 GWh de electricitate, după 756 GWh în martie. În aceeași lună aprilie, Bulgaria importase numai 377 GWh. Balanța era deci deja puternic orientată spre export înainte ca seceta severă din vară să lovească sistemele energetice vecine.
Investițiile făcute în interconectări contează și ele. Bulgaria are legături de transport cu România, Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia, iar operatorul ESO gestionează schimburile fizice de energie cu sistemele vecine.
Iva Petrova declara încă din iunie că avantajul Bulgariei este tocmai infrastructura regională și capacitatea de interconectare. Ministerul de la Sofia susține că rețeaua bulgară este printre cele mai bine conectate din regiune și că țara urmărește să își consolideze rolul de nod energetic în sud-estul Europei.
Mai mult, Bulgaria lucrează împreună cu România la proiectul european CARMEN, care urmărește modernizarea rețelelor și creșterea capacității de transport transfrontalier. Investițiile numai pe teritoriul bulgar depășesc 59 de milioane de euro.
Cât înseamnă financiar cele 32.000-33.000 MWh exportate într-o zi?
Depinde de prețul la care energia este tranzacționată. Ca simplu exemplu, la un preț mediu de 100 de euro/MWh, 33.000 MWh reprezintă energie cu o valoare de aproximativ 3,3 milioane de euro. La 150 euro/MWh, valoarea ar urca spre 5 milioane de euro.
Asta nu înseamnă însă că acești bani reprezintă automat profitul statului bulgar. Energia este vândută de producători și comercianți, prețurile diferă de la o oră la alta, iar din încasări trebuie scăzute costurile de producție, transport și celelalte cheltuieli. Afirmația privind „milioanele de euro” trebuie înțeleasă în primul rând ca valoare suplimentară generată de exporturile ridicate, nu ca o sumă care intră integral în bugetul Bulgariei.
Situația scoate însă în evidență diferența dintre cele două sisteme în această perioadă.
România are una dintre cele mai mari capacități de producție instalate din regiune, dar seceta a lovit simultan două surse importante: hidroenergia și centrala nucleară de la Cernavodă. Debitul Dunării coborâse la sfârșitul lunii iulie spre 1.600 mc/s, de aproape trei ori sub media multianuală a perioadei.
Când producția internă nu acoperă consumul, energia se cumpără de unde există disponibilitate. În aceste zile, una dintre țările care are ce vinde este Bulgaria.
Iar pentru Sofia, criza energetică regională înseamnă exact opusul situației de la București: volume mai mari de electricitate vândute peste graniță și venituri suplimentare de ordinul milioanelor de euro.
