Radu Miruță susține că România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline și propune o rotație între două formule politice distincte. În prima etapă ar guverna PNL, USR și UDMR, fără PSD. Ulterior, cele trei formațiuni s-ar retrage, iar social-democrații ar prelua singuri conducerea Executivului.
Ministrul interimar al Apărării a declarat că USR nu mai acceptă participarea într-un guvern comun cu PSD. Formațiunea ar fi însă dispusă să susțină o împărțire a perioadei rămase până la alegerile parlamentare din 2028, în funcție de ponderea politică a partidelor.
„Noi am spus că susținem rămânerea la guvernare printr-o rotație. Proporțional cu câte voturi a luat PSD, câte voturi au luat PNL, USR și UDMR, împărțim această perioadă”, a explicat Radu Miruță într-o intervenție la Digi24.
În varianta prezentată de USR, PNL, USR și UDMR ar forma primul guvern. După expirarea perioadei stabilite prin acord, miniștrii celor trei partide ar pleca, iar PSD ar instala un cabinet propriu.
„Noi ne ridicăm singuri de pe scaun atunci când arată ceasul că a venit ziua să vină ei”, a declarat Miruță. El a insistat că, în etapa rezervată social-democraților, PSD ar urma să aibă propriii miniștri și întreaga putere de decizie.
USR refuză revenirea într-un guvern comun cu PSD
Radu Miruță susține că o refacere a coaliției în formula clasică, cu PNL, PSD, USR și UDMR în același cabinet, nu mai reprezintă o soluție credibilă. Motivul invocat este conflictul care a dus la căderea Guvernului Bolojan și votul comun dat de PSD și AUR la moțiunea de cenzură.
„Nu vedem niciun rost să ne mai punem la masă cu PSD, decât dacă vrem să-i păcălim pe români”, a spus reprezentantul USR.
Propunerea nu este una nouă. Miruță a prezentat aceeași variantă încă din 24 iunie, când a vorbit despre o rotație între un guvern minoritar PNL-USR-UDMR și un executiv monocolor PSD. USR a precizat atunci că nu va vota direct instalarea unui cabinet social-democrat înainte de constituirea guvernului de dreapta. AGERPRES a relatat poziția partidului și condițiile anunțate de Miruță.
Guvernul Bolojan se află în interimat din luna mai
România este condusă de un guvern interimar după ce Cabinetul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026. Moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România a primit 281 de voturi, cu mult peste pragul necesar de 233.
După adoptarea moțiunii, Guvernul Bolojan a rămas în funcție numai pentru administrarea treburilor publice până la instalarea unui nou cabinet. Un executiv demis are atribuții limitate și nu poate adopta toate măsurile pe care le-ar putea lua un guvern învestit de Parlament.
Formarea unui nou cabinet presupune consultări între președinte și partidele parlamentare, desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru, prezentarea programului și a listei de miniștri, apoi obținerea votului de încredere în Parlament. Moțiunea care a demis Guvernul Bolojan a fost adoptată cu 281 de voturi.
Miruță susține că membrii Executivului interimar au continuat să lucreze, dar recunoaște că actuala situație nu poate fi prelungită la nesfârșit. România are nevoie de un guvern învestit pentru adoptarea ordonanțelor de urgență, promovarea proiectelor legislative și îndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR.
PSD respinge condiția impusă de USR
Social-democrații nu acceptă ca PNL, USR și UDMR să guverneze în prima parte a rotației, iar PSD să preia Executivul abia ulterior. Partidul acuză USR că blochează formarea unui cabinet cu puteri depline prin condiții pe care le consideră imposibil de aplicat.
PSD susține că, fiind formațiunea cu cea mai mare pondere parlamentară, trebuie să primească prima șansă de a conduce noul guvern. Social-democrații au cerut partidelor să ajungă rapid la o soluție și să nu prelungească actuala criză politică. Poziția PSD față de rotativa propusă de USR a fost prezentată de Radio România Actualități.
Deocamdată, formula prezentată de Miruță este o propunere politică, nu un acord între partide. Pentru instalarea unui guvern PNL-USR-UDMR este necesară găsirea unei majorități parlamentare care să-i acorde votul de încredere. Cele trei formațiuni nu pot învesti singure Executivul fără sprijinul altor parlamentari.
