Românii și companiile sunt îndemnați să reducă folosirea aparatelor mari consumatoare de electricitate în orele de seară. Sistemul energetic trece printr-o perioadă dificilă, după ce debitul extrem de scăzut al Dunării a afectat producția de energie și a dus la oprirea Unității 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă.
Apelul public confirmat a fost făcut de premierul Ilie Bolojan pe 29 iulie 2026. Acesta a indicat intervalul 20:00–23:00 drept perioada cea mai complicată pentru sistemul energetic, când consumul rămâne ridicat, producția fotovoltaică dispare aproape complet, iar România este obligată să acopere diferența prin centrale pe gaze și importuri.
Până la data de 6 august 2026 nu a fost anunțată o limitare obligatorie a consumului pentru populație. Nu există nici un program oficial de întreruperi pentru gospodării. Recomandarea este voluntară și urmărește reducerea presiunii asupra sistemului în orele în care producția internă disponibilă este cel mai greu de completat.
Ce informație este confirmată și ce nu
În spațiul public a circulat informația că Ministerul Energiei ar fi cerut reducerea consumului între orele 19:00 și 23:00, până la sfârșitul lunii august, avertizând că vor urma măsuri restrictive dacă populația nu respectă recomandarea.
Situația energetică este reală și serioasă. Totuși, până la ora publicării, nu a fost identificat un comunicat oficial al Ministerului Energiei care să stabilească în această formă intervalul 19:00–23:00, termenul de 31 august și aplicarea automată a unor restricții.
Declarația publică verificabilă aparține premierului Ilie Bolojan. Acesta a vorbit despre intervalul 20:00–23:00 și a cerut populației și marilor consumatori să reducă folosirea energiei în orele de vârf.
Diferența este importantă. Un apel public nu este același lucru cu un ordin, o hotărâre de guvern sau o măsură obligatorie. În prezent, oamenii nu sunt sancționați dacă folosesc mașina de spălat sau aerul condiționat seara.
Dunărea a ajuns la un debit extrem de scăzut
La sfârșitul lunii iulie, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, coborâse la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă. Media multianuală a lunii iulie este de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă.
Pentru începutul lunii august, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estima o scădere până în jurul valorii de 1.500 de metri cubi pe secundă. Media multianuală a lunii august este de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă.
Asta înseamnă că prin Dunăre curge mai puțin de jumătate din cantitatea obișnuită pentru această perioadă.
Prognoza hidrologică pentru august arată și o situație slabă pe numeroase râuri interioare. Debitele sunt estimate, în general, la 30–50% din mediile multianuale, cu valori chiar mai mici în anumite bazine hidrografice.
Problema nu afectează doar navigația, agricultura sau alimentarea cu apă. Un debit mic reduce producția hidrocentralelor și complică funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă, care folosește apă din Dunăre pentru sistemele sale de răcire.
Unitatea 1 de la Cernavodă rămâne oprită
Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 de la Cernavodă în dimineața zilei de 28 iulie 2026. Compania a explicat că decizia a fost luată preventiv, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării și a apropierii unor parametri de limitele admise de exploatare.
Oprirea nu a fost provocată de un accident și nu a produs probleme de securitate nucleară. Reactorul a fost adus în stare oprită sigură, conform procedurilor folosite în perioade de secetă severă.
Pe 29 iulie, Nuclearelectrica anunțase că se pregătește și oprirea Unității 2. După verificarea parametrilor din timpul nopții, compania a decis însă că reactorul poate rămâne conectat la Sistemul Energetic Național.
Cea mai recentă informare oficială, publicată pe 4 august, arată că Unitatea 2 funcționa la capacitate nominală. Nivelul apei crescuse după intervențiile autorităților, dar compania avertiza că oprirea reactorului rămâne posibilă dacă prognozele negative se confirmă.
Unitatea 1 era în continuare oprită.
Un reactor de la Cernavodă livrează în mod obișnuit aproape 700 MW. Când unul dintre cele două reactoare este oprit, sistemul pierde o sursă importantă de energie produsă constant, inclusiv seara și noaptea.
Energia solară nu poate înlocui această producție după apus.
De ce seara este problema, deși ziua există suficient curent
În timpul zilei, mai ales între aproximativ 11:00 și 17:00, panourile fotovoltaice produc la nivel ridicat. În rețea intră energie atât de la parcurile solare, cât și de la sute de mii de prosumatori.
În același timp, funcționează reactoarele nucleare disponibile, centralele hidro, centralele pe gaze, instalațiile eoliene și celelalte capacități de producție.
Spre seară, producția solară scade rapid. La ora 20:00, în funcție de dată și de condițiile meteo, aportul fotovoltaic este foarte mic sau dispare complet.
Consumul populației rămâne însă ridicat. Oamenii ajung acasă și pornesc aerul condiționat, plita electrică, cuptorul, boilerul, mașina de spălat, uscătorul, televizorul și alte aparate.
Sistemul trebuie să înlocuiască într-un timp scurt energia solară pierdută și să acopere simultan consumul de seară. Această diferență este asigurată prin hidrocentrale, centrale pe gaze, capacități de stocare și importuri.
În vara anului 2026, exact aceste soluții sunt sub presiune. Producția hidro este afectată de lipsa apei, un reactor nuclear este oprit, iar importurile depind de energia disponibilă în statele vecine.
Premierul a declarat că România a ajuns să importe în jur de 1.700 MW în anumite seri și a avertizat că intervalul critic este 20:00–23:00.
De ce importul nu rezolvă automat problema
România este conectată la sistemul energetic european și poate importa energie din statele vecine. Importurile sunt o parte normală a pieței și nu reprezintă, în sine, o situație de urgență.
Problema apare când mai multe țări din regiune trec prin caniculă și secetă în același timp. Consumul crește în toate statele, producția hidro scade, iar fiecare țară caută energie în aceleași ore.
Capacitatea liniilor de interconexiune este limitată. Chiar dacă există energie disponibilă într-o altă țară, aceasta nu poate fi transportată în orice cantitate și în orice moment.
Prețurile cresc și ele puternic în orele de seară, pentru că producția ieftină din surse solare dispare, iar în piață intră centrale cu costuri mai mari.
De aceea, reducerea consumului cu câteva sute de megawați în intervalul de seară poate conta. Nu rezolvă problema structurală a României, dar reduce necesarul de import și riscul ca sistemul să rămână cu o rezervă prea mică.
Ce li se cere, concret, familiilor
Recomandarea nu înseamnă să stingi toate luminile și să oprești frigiderul. Nici să renunți la aerul condiționat atunci când temperatura din locuință devine greu de suportat.
Scopul este mutarea aparatelor care pot funcționa fără probleme în alt interval.
Mașina de spălat rufe poate fi pornită la prânz sau după ora 23:00. Același lucru este valabil pentru uscătorul de rufe și mașina de spălat vase.
Boilerul electric poate încălzi apa înainte de intervalul critic, dacă instalația și nevoile familiei permit acest lucru.
Mașina electrică nu trebuie pusă la încărcat imediat după sosirea acasă. Încărcarea poate fi programată după ora 23:00 sau în timpul zilei.
Cuptorul electric și plita au un consum mare. Nu se cere populației să nu gătească, dar folosirea simultană a cuptorului, boilerului, aerului condiționat și mașinii de spălat produce un vârf important în fiecare gospodărie.
Aparatele care consumă puțin, cum sunt becurile LED, routerul, televizorul sau încărcătorul telefonului, au un efect mult mai mic. Nu acestea produc principalul vârf de consum.
Mutarea consumului reduce și factura?
Pentru majoritatea consumatorilor casnici cu un preț unic pe kilowatt-oră, mutarea mașinii de spălat de la ora 21:00 la ora 14:00 nu reduce direct factura. Aparatul folosește aproximativ aceeași cantitate de energie.
Măsura ajută în primul rând sistemul energetic.
Pot economisi direct consumatorii care au contracte cu tarife diferențiate pe intervale orare sau prețuri dinamice. În aceste cazuri, energia poate fi mai ieftină în orele cu producție solară mare sau în timpul nopții.
Factura scade sigur doar dacă se reduce și cantitatea totală consumată. De exemplu, prin setarea aerului condiționat la o temperatură rezonabilă, oprirea boilerului când nu este necesar, folosirea programelor economice și evitarea aparatelor lăsate inutil în funcțiune.
Ce trebuie să facă instituțiile și companiile
Efectul gospodăriilor este important prin numărul mare de consumatori. O reducere mică în milioane de locuințe poate deveni vizibilă la nivel național.
Totuși, marii consumatori industriali, centrele comerciale, clădirile de birouri și instituțiile publice pot reduce cantități mult mai mari într-un singur punct.
Companiile care își pot muta anumite procese în afara orelor de vârf au un efect imediat asupra curbei de consum. Același lucru este valabil pentru stațiile mari de încărcare, instalațiile de climatizare ale clădirilor și echipamentele industriale care nu trebuie să funcționeze neapărat între 20:00 și 23:00.
Instituțiile publice pot reduce iluminatul inutil, climatizarea spațiilor neocupate și consumul echipamentelor care pot fi programate în alte intervale.
Aceste măsuri trebuie aplicate fără afectarea spitalelor, serviciilor de urgență, infrastructurii critice și activităților care nu pot fi întrerupte.
Există riscul unor întreruperi de curent?
În acest moment nu a fost publicat un program de întreruperi pentru populație și nu există o decizie care să limiteze obligatoriu consumul casnic între anumite ore.
Sistemul energetic este echilibrat permanent de Transelectrica. Producția și importurile trebuie să acopere consumul în fiecare moment. Diferențele bruște sunt compensate prin rezerve și prin intervenția producătorilor care pot crește sau reduce rapid puterea livrată.
Un consum mare nu duce automat la oprirea curentului. Riscul crește dacă apar simultan mai multe probleme: oprirea unor capacități mari, temperaturi extreme, lipsa importurilor, avarii în rețea sau rezerve insuficiente.
Înaintea unor întreruperi generale ar fi folosite mai multe soluții: creșterea producției în centralele disponibile, importuri, activarea rezervelor, reducerea negociată a unor consumuri industriale și alte măsuri operative.
Întreruperea alimentării populației ar fi o măsură extremă, nu primul pas.
Problema nu a apărut în august 2026
Criza actuală a fost provocată de seceta severă, dar a scos din nou la vedere problemele vechi ale sistemului energetic românesc.
România a închis capacități de producție înainte ca toate proiectele care trebuiau să le înlocuiască să fie terminate. Centralele noi pe gaze au fost amânate, mai multe investiții hidroenergetice sunt blocate sau întârziate, iar dezvoltarea stocării nu a ținut pasul cu extinderea rapidă a energiei fotovoltaice.
Ziua, energia solară poate acoperi o parte importantă a consumului. Seara, sistemul are nevoie de centrale care pot produce la comandă, de baterii, hidrocentrale cu acumulare și interconexiuni suficient de puternice.
Un sistem cu multe panouri, dar cu prea puține capacități de stocare și producție flexibilă, poate avea energie din belșug la prânz și deficit câteva ore mai târziu.
Situația Dunării nu putea fi controlată de autorități. Lipsa investițiilor terminate la timp ține însă de decizii luate în ani întregi.
Care este situația la 6 august
Unitatea 1 de la Cernavodă rămâne oprită în condiții de siguranță. Unitatea 2 funcționa la capacitate nominală la data ultimei informări oficiale, 4 august, dar este monitorizată permanent, iar posibilitatea opririi nu a fost eliminată.
Debitul Dunării rămâne mult sub media perioadei, iar prognoza pentru august indică valori reduse și pe numeroase râuri interioare.
Apelul către populație este voluntar. Intervalul public indicat drept critic este 20:00–23:00, nu 19:00–23:00.
Pentru o familie obișnuită, măsura utilă este simplă: mașina de spălat, uscătorul, boilerul și încărcarea mașinii electrice pot fi mutate în timpul zilei sau după ora 23:00. Frigiderul, aparatele medicale și echipamentele necesare nu trebuie oprite.
Nu este o soluție pentru problemele energetice ale României. Este o măsură temporară care poate reduce importurile și presiunea asupra sistemului până când debitul Dunării permite reluarea producției normale.
