Tensiunile diplomatice dintre România și Rusia au intrat joi, 27 august, într-o nouă etapă. Moscova a declarat persona non grata un angajat al Ambasadei României, iar Ministerul Afacerilor Externe de la București a confirmat oficial măsura.
Nu este însă o decizie apărută din senin. Este răspunsul Rusiei la expulzarea, în urmă cu exact o lună, a unui membru al Ambasadei Federației Ruse din România, după incidentele cu drone din 24-26 iulie.
Joi, însărcinata cu afaceri a României la Moscova, Liliana Burda, a fost convocată la Ministerul rus de Externe. Potrivit informațiilor transmise de partea rusă, întâlnirea a avut loc la Departamentul de Protocol de Stat, unde reprezentantei României i-a fost înmânată nota oficială prin care un membru al ambasadei române a fost declarat persona non grata.
Moscova spune fără ocolișuri că este o măsură de răspuns.
Ministerul rus de Externe consideră că decizia României din iulie de a expulza un diplomat rus a fost „nefondată”. Bucureștiul are însă o versiune radical diferită asupra evenimentelor care au dus la acel gest diplomatic.
De unde a pornit conflictul diplomatic
În perioada 24-26 iulie 2026, spațiul aerian al României a fost încălcat în mod repetat de drone.
Forțele române au doborât trei aparate pătrunse neautorizat pe teritoriul național. Ulterior, potrivit MAE, investigațiile Parchetului asupra componentelor recuperate au confirmat proveniența rusească a dronei analizate.
Pe 27 iulie, ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la MAE.
Diplomatului rus i-au fost prezentate inclusiv fragmente recuperate de pe teritoriul României. Bucureștiul a transmis atunci că încălcarea spațiului aerian românesc este „inadmisibilă și intolerabilă”, subliniind că vorbim în același timp despre spațiul aerian al unui stat NATO și al Uniunii Europene.
În cadrul aceleiași întrevederi, ambasadorului rus i-a fost înmânată nota prin care un membru al misiunii Federației Ruse la București era declarat inacceptabil și obligat să părăsească România în cinci zile.
România a luat atunci și o a doua măsură importantă: ambasadorul român la Moscova, Cristian Istrate, a fost rechemat la București pentru consultări.
Moscova avertizase că va răspunde
Reacția Rusiei era previzibilă.
După măsurile luate de București, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a respins acuzațiile României și a anunțat că acțiunile Bucureștiului vor primi un „răspuns adecvat”.
Miercuri, 26 august, MAE român confirmase deja că Liliana Burda urma să fie convocată a doua zi la Ministerul rus de Externe.
Bucureștiul anticipa motivul.
„Prezumăm că această convocare vine ca răspuns la măsurile diplomatice adoptate de România ca reacție la valul de incidente cu drone generate de războiul de agresiune dus de Federația Rusă în Ucraina”, a transmis MAE.
Joi a venit confirmarea.
MAE București: este o măsură de reciprocitate
Ministerul român de Externe nu contestă caracterul de represalii diplomatice al deciziei Moscovei.
MAE precizează că măsura Rusiei are „caracter de reciprocitate” și vine ca răspuns la decizia luată de România la 27 iulie.
Diferența fundamentală dintre pozițiile celor două state este motivul inițial.
Moscova consideră nejustificată expulzarea diplomatului său.
Bucureștiul susține că decizia a venit după violările repetate ale spațiului aerian românesc și doborârea celor trei drone rusești.
Prin urmare, succesiunea evenimentelor este clară: dronele pătrund în spațiul aerian românesc; România doboară trei dintre ele; Bucureștiul expulzează un diplomat rus și își recheamă ambasadorul pentru consultări; Moscova avertizează că va răspunde; o lună mai târziu, Rusia expulzează un diplomat român.
Este un schimb clasic de măsuri diplomatice în oglindă, dar produs într-un context mult mai sensibil decât o simplă dispută între două ministere de externe.
În spate se află incidente militare produse în spațiul aerian al României, stat membru NATO, pe fondul războiului din Ucraina.
Iar relațiile București-Moscova, deja reduse și tensionate, primesc încă o lovitură.
