România se pregătește să rămână temporar fără niciun reactor nuclear în producție. Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă urmează să fie oprită controlat joi, 13 august, după ce nivelul Dunării a continuat să scadă, iar parametrii necesari funcționării sistemului de răcire se apropie de limita operațională. Unitatea 1 este deja oprită din 28 iulie, tot din cauza secetei severe.
Miercuri, 12 august, nivelul apei la Cernavodă a coborât la minus 233 de centimetri, cu încă patru centimetri mai jos față de ziua precedentă. La intrarea Dunării în România, debitul ajunsese marți la aproximativ 1.370 de metri cubi pe secundă, valoare descrisă drept un nou minim istoric. Pentru comparație, media multianuală a lunii august este de câteva ori mai mare.
Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a confirmat că decizia de oprire este legată exclusiv de evoluția Dunării și de prognozele pentru următoarele zile. Reactorul funcționează în prezent normal, fără avarie și fără incident de securitate nucleară. Problema este cantitatea de apă disponibilă pentru funcționarea instalațiilor în parametrii prevăzuți.
Cu alte cuvinte, centrala nu se oprește pentru că „nu mai poate fi răcită” în sensul unui accident aflat în desfășurare. Operatorul oprește preventiv reactorul înainte ca nivelul apei să coboare suficient pentru a afecta marjele normale de exploatare.
Aceasta este exact procedura descrisă anterior și de Nuclearelectrica. Compania precizează că atunci când parametrii asociați nivelului Dunării se apropie de limitele admise, specialiștii pot decide oprirea uneia sau ambelor unități. Măsura are caracter preventiv și urmărește protejarea atât a securității nucleare, cât și a instalațiilor centralei.
Reactorul va fi redus treptat, apoi scos din Sistemul Energetic Național
Datele publicate de Transelectrica și preluate miercuri de Știrile Kanal D arată cum ar urma să se desfășoare operațiunea.
Reducerea puterii este programată pentru dimineața zilei de joi. Între orele 08:00 și 09:00, puterea activă ar urma să coboare de la aproximativ 678 MW la 420 MW. În ora următoare va fi redusă spre 200 MW, iar între 10:00 și 11:00 ar urma să ajungă la aproximativ 50 MW. Desincronizarea de la Sistemul Energetic Național este prevăzută pentru ora 11:00.
Romeo Urjan a vorbit despre începerea procedurilor de oprire încă de la ora 07:00. Cele două informații nu sunt neapărat contradictorii: procedura tehnică de oprire începe înaintea reducerii efective a puterii înregistrate în programul sistemului energetic.
În documentele privind disponibilitatea grupurilor energetice, Unitatea 2 apare indisponibilă până pe 30 august, ora 23:59. Această dată nu trebuie însă interpretată drept o garanție că reactorul va fi repornit pe 31 august. Revenirea depinde în primul rând de nivelul Dunării și de posibilitatea funcționării în condiții normale.
Nuclearelectrica a procedat la fel și în cazul Unității 1. Compania a anunțat pe 27 iulie că reactorul va fi oprit în dimineața zilei următoare din cauza nivelului „foarte scăzut, fără precedent” al fluviului și că va fi reconectat numai atunci când condițiile vor permite funcționarea în siguranță.
România pierde temporar întreaga producție nucleară
Fiecare reactor CANDU de la Cernavodă are o putere de aproximativ 700 MW. Unitatea 2 are o putere instalată de 706,5 MW, iar puterea maximă netă disponibilă indicată în datele actuale este de aproximativ 650 MW.
În condiții normale, cele două unități asigură împreună aproximativ 20% din electricitatea produsă în România. După oprirea Unității 2, această contribuție va coborî temporar la zero.
Este o pierdere importantă mai ales pentru că energia nucleară are o caracteristică greu de înlocuit: produce aproape constant.
Panourile fotovoltaice pot acoperi o cantitate importantă de energie în timpul zilei, atunci când există soare. Eolienele depind de vânt. Hidrocentralele depind de apă, iar exact în această perioadă seceta afectează și producția hidro.
Cei aproximativ 650-700 MW produși continuu de Unitatea 2 trebuie, după oprire, înlocuiți în fiecare oră din alte surse sau din import.
Iar situația nu este una obișnuită nici în restul regiunii. Seceta și temperaturile ridicate au afectat producția energetică și în alte state traversate de Dunăre, ceea ce limitează uneori cantitatea de energie disponibilă pentru import.
Nu se stinge lumina joi
Oprirea completă a centralei nu înseamnă automat blackout.
România este conectată la sistemele energetice ale statelor vecine și poate importa electricitate. În plus, autoritățile au pregătit introducerea în funcțiune a unor capacități interne aflate în rezervă și utilizarea centralelor pe gaze, cărbune și hidro în funcție de necesarul sistemului.
Problema apare mai ales seara.
În timpul zilei, producția fotovoltaică poate acoperi o parte importantă a deficitului. După apus, această producție dispare rapid, în timp ce milioane de gospodării continuă să consume energie.
De aceea autoritățile au cerut reducerea voluntară a consumului în intervalul 19:00-23:00 și au pregătit măsuri suplimentare pentru situația în care sistemul ar ajunge sub presiune. Reuters relata că România a declarat pentru august o situație energetică de urgență și a pregătit inclusiv posibilitatea unor reduceri etapizate pentru marii consumatori industriali, dacă acestea vor deveni necesare.
Pentru populație nu a fost anunțată în acest moment o raționalizare a energiei.
România a încercat să țină reactorul pornit cu lucrări de urgență pe Dunăre
Oprirea Unității 2 nu vine fără o încercare serioasă de a o evita.
În ultimele săptămâni au fost făcute dragări și intervenții asupra obstacolelor din albia Dunării. Autoritățile au recurs inclusiv la folosirea unor barje încărcate cu piatră pentru modificarea curenților și direcționarea unei cantități mai mari de apă către canalul utilizat de centrala nucleară.
Intervențiile au reușit pentru o perioadă să ridice nivelul apei disponibile centralei și să prelungească funcționarea Unității 2. Nuclearelectrica decisese inițial, pe 29 iulie, să oprească și acest reactor. În dimineața următoare, după analiza parametrilor, compania a constatat însă că unitatea putea rămâne conectată în condiții de siguranță.
În raportul din 30 iulie, Nuclearelectrica avertiza deja că această funcționare este temporară și că Unitatea 2 poate fi oprită în orice moment dacă nivelul apei continuă să scadă.
Exact acel moment pare să fi venit acum.
Deși lucrările de pe Dunăre au câștigat aproape două săptămâni de funcționare, debitul fluviului a continuat să se reducă. Reuters relata pe 11 august că acesta ajunsese la aproximativ 1.370 mc/s și că prognozele nu indicau o revenire suficientă pentru următoarele zile.
Oprirea nu reprezintă un accident nuclear
Este probabil cea mai importantă precizare în această situație.
Centrala de la Cernavodă nu este în avarie.
Nu există o situație radiologică.
Nu există un pericol anunțat pentru populație.
Oprirea reactorului este făcută tocmai pentru ca instalațiile să nu fie exploatate în condiții necorespunzătoare.
Nuclearelectrica spune explicit că opririle determinate de nivelul scăzut al Dunării sunt măsuri preventive, luate în cadrul procedurilor de securitate nucleară. Unitatea 1 este deja menținută în „stare oprită sigură”, iar aceeași procedură va fi aplicată Unității 2.
Problema pentru România nu este una de securitate nucleară, ci una energetică.
Prețul energiei poate simți oprirea înaintea consumatorului
Pierderea a aproximativ 700 MW de producție nucleară constantă nu înseamnă că factura de acasă crește automat vineri.
Dar modifică structura producției din Sistemul Energetic Național.
Energia care nu mai vine de la Cernavodă trebuie înlocuită. Dacă aceasta vine din centrale mai scumpe sau din import la ore în care prețurile regionale sunt ridicate, piața angro poate reacționa.
Reuters avertiza deja că seceta regională și indisponibilitatea unor capacități de producție sporesc dependența de importuri și pot pune presiune pe prețurile energiei.
Asta nu se traduce neapărat imediat și integral în factura fiecărei gospodării, pentru că prețul final depinde de contractul de furnizare și de regulile pieței.
Dar pentru sistemul energetic fiecare megawatt care trebuie cumpărat din exterior are un cost.
Cernavodă a mai fost complet oprită anul acesta, dar din alt motiv
Există un precedent foarte recent.
În luna mai 2026, România a stat aproximativ 20 de zile fără producție nucleară. Unitatea 1 intrase în oprirea planificată pentru mentenanță, iar Unitatea 2 fusese deconectată după o defecțiune la un izolator al transformatorului de evacuare a puterii. Reactorul 2 a fost resincronizat pe 30 mai.
Sistemul energetic a funcționat și atunci fără producție nucleară.
Diferența este cauza.
În mai exista o problemă tehnică precisă, care putea fi reparată, și o revizie programată. Acum ambele unități sunt afectate de aceeași problemă externă: nivelul Dunării.
Nu poți schimba o piesă și să pornești reactorul.
Trebuie să vină apa.
Întrebarea care va rămâne după criză
Cernavodă este una dintre cele mai importante investiții energetice ale României. Cele două reactoare livrează într-un an normal peste 10 TWh de electricitate în Sistemul Energetic Național. În 2024, Nuclearelectrica a raportat peste 10 milioane MWh livrați în rețea de cele două unități.
Dar centrala depinde de Dunăre.
Iar evenimentele din această vară arată ce se întâmplă atunci când nivelul fluviului scade până la valori pentru care instalațiile nu mai pot funcționa la parametrii normali.
România a ajuns să execute lucrări de urgență, să drageze, să modifice curenții Dunării și să urmărească diferențe de câțiva centimetri pentru a păstra ultimul reactor în funcțiune.
Joi, dacă programul anunțat rămâne neschimbat, acest efort ajunge la limită.
Unitatea 2 va fi redusă treptat și apoi scoasă din Sistemul Energetic Național. Unitatea 1 este deja oprită.
Pentru prima dată în actuala criză provocată de secetă, Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă va ajunge complet fără producție de energie.
Iar de joi, întrebarea nu mai este dacă România poate ține Unitatea 2 pornită.
Este cât timp va putea Sistemul Energetic Național să compenseze lipsa nuclearului și când Dunărea va permite repornirea reactoarelor.
