La prima vedere pare o idee desprinsă dintr-o imagine realizată pe calculator: o autostradă pe care traficul este oprit, iar în locul mașinilor aterizează un avion. Numai că proiectul există și se construiește chiar acum în România.
Pe lotul Chiribiș–Biharia al Autostrăzii Transilvania A3, constructorul amenajează un sector care va putea fi utilizat, în situații de urgență, pentru aterizarea aeronavelor.
Lucrările la această platformă au început în vara lui 2026, iar cele mai recente informații transmise de constructor vorbesc despre un sector de aproximativ 3 kilometri. AGERPRES confirma pe 22 iulie că intervențiile au început efectiv.
Este una dintre cele mai neobișnuite componente ale infrastructurii rutiere construite în România în ultimii ani.
În mod normal, pe aici vor circula autoturisme și camioane. Într-o situație excepțională, sectorul special amenajat poate primi o funcție suplimentară: platformă pentru aeronave.
De aici și termenul folosit tot mai des în Europa: infrastructură „dual-use”, adică o investiție construită pentru utilizare civilă, dar care poate îndeplini și o funcție strategică atunci când situația o cere.
Trebuie însă făcută o precizare.
Informațiile publice despre proiectul Chiribiș–Biharia vorbesc despre aterizarea aeronavelor „în situații de urgență”. Nu există, cel puțin în documentele și declarațiile publice pe care le-am găsit, o listă oficială cu modelele de avioane care vor putea utiliza sectorul.
Prin urmare, afirmațiile potrivit cărora acolo ar putea ateriza orice avion militar, un avion greu de transport sau un avion comercial de mari dimensiuni nu pot fi făcute în acest moment fără specificațiile tehnice ale platformei.
Lungimea este doar unul dintre criterii. Contează lățimea disponibilă, rezistența structurii rutiere, obstacolele din apropiere, pantele, sistemele de siguranță și procedurile după care ar urma să fie utilizată infrastructura.
Interesant este că dimensiunea sectorului a evoluat și în comunicările publice.
În decembrie 2025, în timpul unei vizite pe șantier la care a participat și premierul Ilie Bolojan, constructorul Beniamin Rus vorbea despre o zonă pentru aterizarea avioanelor cu o lungime de aproximativ 2,2 kilometri, în zona Sălard. Radio România Cluj relata atunci că sectorul urma să fie utilizat pentru aterizări în situații de urgență.
În iulie 2026, când constructorul a anunțat începerea efectivă a lucrărilor la platformă, lungimea prezentată public a fost de aproximativ 3 kilometri.
Diferența poate proveni din evoluția proiectării sau din faptul că una dintre valori se referă la zona efectiv utilizabilă, iar cealaltă la sectorul total amenajat. Fără documentația tehnică finală nu ar fi corect să presupunem explicația.
Cert este că platforma există în proiect și se execută.
Lotul pe care este construită face parte din Autostrada Transilvania și are o lungime totală de 28,55 kilometri, între Chiribiș și Biharia, în județul Bihor. Contractul este executat de asocierea românească Precon Transilvania–Citadina 98. Valoarea proiectării și execuției este de aproximativ 785 milioane de lei, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene prin Programul Transport 2021–2027.
Șantierul avansează neobișnuit de repede pentru un proiect mare de autostradă din România.
La sfârșitul lunii mai, stadiul fizic era de 51%. Pe șantier lucrau aproximativ 600 de oameni și peste 400 de utilaje. La acel moment, grinzile erau montate pe 16 dintre cele 18 poduri și pasaje, iar primul strat de asfalt fusese deja așternut pe 2,5 kilometri de autostradă.
La 30 iunie, CNIR anunța că lucrările ajunseseră la aproximativ 60%.
Pe 28 iulie, Compania Națională de Investiții Rutiere anunța un stadiu de aproximativ 65%, constructorul aflându-se înaintea graficului contractual.
Termenul contractual de finalizare este mai 2027.
Constructorul spune însă că există posibilitatea deschiderii tronsonului încă din decembrie 2026, dacă ritmul actual poate fi păstrat și vremea permite continuarea lucrărilor. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a confirmat că finalizarea până la sfârșitul acestui an este un obiectiv urmărit, dar a precizat că prioritatea rămâne calitatea lucrărilor.
Asta ar însemna aproape cinci luni câștigate față de termenul contractual.
Iar platforma pentru aeronave nu este singurul element neobișnuit al lotului.
Pe Chiribiș–Biharia sunt prevăzute 18 poduri și pasaje. Proiectul include și sisteme pentru monitorizarea vitezei, instalații și camere pentru detectarea incidentelor rutiere, precum și sisteme de cântărire dinamică a vehiculelor aflate în mers.
A fost introdus și un nou nod rutier la Spinuș, pentru îmbunătățirea conexiunilor locale. În iulie, lucrările la acesta erau deja în desfășurare.
Dar sectorul pentru aeronave schimbă perspectiva asupra proiectului.
O autostradă nu mai trebuie privită doar ca infrastructură pentru mașini și camioane.
În Europa, investițiile de transport sunt analizate din ce în ce mai mult și prin prisma utilizării lor în situații de criză.
Uniunea Europeană are deja o politică dedicată mobilității militare și infrastructurii cu dublă utilizare. Comisia Europeană explică faptul că asemenea investiții trebuie să permită folosirea infrastructurii atât pentru necesități civile, cât și pentru transport strategic. Din 2021, programul Connecting Europe Facility a finanțat 95 de proiecte de infrastructură „dual-use” în 21 de state membre.
Nu toate înseamnă piste pe autostrăzi.
Unele presupun întărirea podurilor pentru vehicule militare foarte grele. Altele înseamnă lărgirea drumurilor, adaptarea căilor ferate, dezvoltarea porturilor sau modernizarea aeroporturilor astfel încât să poată primi și aeronave militare.
România are deja investiții europene de acest tip.
CINEA, agenția Comisiei Europene care gestionează proiecte de infrastructură, arăta la începutul lui 2026 că cinci poduri de pe rețeaua rutieră românească, la Ovidiu, Azuga, Arginești, Straja și Viișoara, sunt modernizate cu aproximativ 14,4 milioane de euro din fonduri CEF tocmai pentru a putea deservi mai bine atât traficul civil, cât și deplasarea echipamentelor militare.
Iar direcția europeană devine tot mai clară.
Comisia Europeană spune că infrastructura rezilientă și adaptată utilizării duale este unul dintre cele trei elemente centrale ale noilor reguli privind mobilitatea militară. Obiectivul este ca trupele și echipamentele să poată fi deplasate rapid între statele Uniunii atunci când situația o cere.
Pentru următorul buget european, Comisia a propus chiar creșterea masivă a banilor destinați mobilității militare: de la aproximativ 1,7 miliarde de euro în actualul exercițiu financiar la peste 17 miliarde pentru perioada următoare.
Poziția României explică de ce astfel de investiții devin importante.
Suntem la frontiera estică a Uniunii Europene și a NATO. Avem graniță cu Ucraina, ieșire la Marea Neagră și legături terestre spre Republica Moldova.
Într-o asemenea zonă, un drum capabil să transporte mașini într-o zi și să îndeplinească o funcție strategică într-o situație excepțională valorează mai mult decât simpla suprafață de asfalt.
Asta nu înseamnă însă că autostrada Chiribiș–Biharia este transformată într-o bază aeriană.
În exploatarea normală va rămâne autostradă.
Pentru utilizarea aeronautică ar fi necesară oprirea și securizarea traficului și aplicarea unor proceduri speciale. Detaliile operaționale nu au fost făcute publice și nici nu ar trebui inventate din fotografii sau simulări apărute pe internet.
Dar principiul proiectului este deja confirmat.
Pe aproximativ 3 kilometri din A3 se lucrează la o infrastructură care poate primi o a doua funcție atunci când apare o situație de urgență.
Astăzi trec mașinile.
La nevoie, poate deveni platformă pentru aeronave.
Într-o Europă care investește tot mai mult în infrastructură civilă cu utilizare strategică, sectorul de pe Autostrada Transilvania nu mai pare deloc o curiozitate.
Pare începutul unei direcții care va apărea tot mai des.
Iar întrebarea interesantă nu mai este dacă România are nevoie de asemenea infrastructură.
Este câte asemenea sectoare ar trebui prevăzute pe viitoarele autostrăzi ale țării, fără să transformăm fiecare proiect rutier într-o investiție militară și fără să plătim inutil pentru facilități care nu vor fi niciodată folosite.
