Durata – 4zile
Ziua I : Iepureşti-Buzău-Focşani-Mărăşeşti-Tecuci-Vaslui-Iaşi
1.Focşani, municipiu pe râul Milcov, atestat docmentar în anul 1482, în apropierea localitatea Jiliştea cu lupta victorioasă a lui Ioan Vodă cel Cumplit împotiva turcilor, la 24 aprilie 1574, muzeu memorial.Denumirea localităţii provine de la familia Focşa care deţinea proprietăţi de pământ în această zonă.În anul 1862, la 6 iulie Al. I. Cuza semnează un decret prin care consfinţeşte unificarea oficială într-o singură localitate a celor două oraşe Focşanii-Munteni şi Focşanii-Moldoveni, care erau separate printr-o linie de demarcaţie stabilită pe râul Milcov, fiecare având o administaţie proprie.În centrul oraşului se păstrează borna de hotar aşezată pe locul unde a funcţionat până în 1859 pichetul de graniţă de la frontiera dintre Moldova şi Ţara Românească.Monumente: ruinele cetăţii Crăciuna, sec. 15, fortificată de Ştefan cel Mare în 1482 cu scopul asigurării unui avanpost în calea incursiunilor turceşti, Muzeul Judeţean Vrancea de istorie, arheologie, etnografie şi ştiinţele naturii, Muzeul Unirii, Obeliscul Unirii, sculptor Ion Jalea, din granit cu un basorelief din bronz în care sunt redate 85 de personaje din istoria României şi a actului Unirii din 1859, casa memorială a scriitorului Duiliu Zamfirescu, Mausoleul eroilor din primul război mondial, Statuia Independenţei, bustul lui Nicolae Bălcescu, numeroase biserici, anual Festivalul vinului şi viei.
2.Mărăşeşti, atestat documentar în 1445 în vrmea lui domnitorului Petru Aron, renumit prin Mausoleul inaugurat în 1938 care păstrază osemintele a peste 5000 de eroi , ostaşi şi ofiţeri,căzuţi în aceste lupte 6-19 august 1917, (Bătălia de la Mărăşeşti) în care Armata 1 (5 divizii) comandată de Constantin Cristescu şi apoi Eremia Grigorescu a învins armata gremano-austro-ungară(15 divizii), cu o friză de peste 100 m.p. cu scene de luptă (sculptori Ion Jalea şi Corneliu Medrea), prima statuie a lui Al. I. Cuza (1908).
3.Vaslui, atestat documentar în 1375 în vremea lui Alexandru cel Bătrân, reşedinţă domnească a lui Ştefan cel Mare.În ziua de 10 ianuarie 1475 la sud de Vaslui în locul numit ,,Podul Înalt’’ oastea lui Ştefan de cca. 40.000 de oşteni a învins pe cea turcă de 120.000 condusă de Soliman-paşa(Hadâmbul).Bătălia de la Podul Înalt este considerată cea mai importantă victorie din istoria medievală a Moldovei cu un larg răsunet european, ,,niciodată o oaste turcească n-a suferit o asemenea înfrângere, biruinţa de la Vaslui fiind cea mai importantă victorie repurtată în Europa împotriva trupelor otomane până la asediul Vienei’’.La Băcăoani(16 km) se înalţă ansamblul statuar pe locul numit Podul Înalt.Monumente: Curtea Domnească, biserica ,,Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorului’’(1490) ctritorie a lui de Ştefan cel Mare, monumentul eroului Peneş Curcanul care s-a distins în luptele de la Plevna, Muzeul Judeţean ,,Ştefan cel Mare’’, casa memorială ,,Constantin Tănase’’, festival anual de satiră şi umor.
Ziua II : Iaşi-Botoşani-Suceava
4.Iaşi, municipiu situat pe râul Bahlui cu urme din paleolitic, neolitic(cultura Cucuteni mileniul 3-4).Prima atestare documentar 1387, capitală a Moldovei între 1563-1859, alegerea lui AL. I. Cuza la 5 ianuarie 1859 ca domn al Moldovei, sediu al Societăţii Junimea, sediul guvernului 1916-1918.
Monumente:biserica ,,Sf. Nicolae Domnesc’’ ctitorie a lui Ştefan cel Mare (1491-1492), Mănăstirea Galata, Mănăstirea Trei Ierarhi ctitorie a lui Vasile Lupu 1626-1635 o sinteză a arhitecturii moldoveneşti unică prin bogăţia faţadelor cu mormintele lui Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Al. I. Cuza, Mănăstirea Cetăţuia, Mănăstirea Golia, Catedrala mitropolitană cu hramul,,Întâmpinarea Domnului’’ pictată în interior de Gh. Tattarescu, aici se află află moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei aduse de Vasile Lupu de la Istanbul în 1641.În Iaşi se găsesc peste 20 de muzee şi case memoriale: Complexul Naţional Muzeal Moldova , adăpostit de Palatul Culturii cu secţii de istorie, artă, etnografie, ştiinţe, tehnologie, Muzeul Literaturii române, Muzeul Teatrului, Muzeul Tiparului,(Casa Dosoftei), Casa memorială ,,Ion Creangă’’, cunoscută sub numele de ,,Bojdeuca din Ţicău’’ în care a locuit marele povestitor, Muzeul memorial Mihai Eminescu, casele memoriale ale lui V. Alecsandri, M. Sadoveanu, A.D.Xenopol, E. Racoviţă, Parcul Copou (1834) cu teiul lui Eminescu, Universitatea ,,Al. I. Cuza’’, Teatrul Naţional, Biblioteca Centrală Universitară, Grădina Botanică, cea mai mare din ţară, numeroase statui.
5.Botoşani , atestat documentar în 1401, Muzeu Judeţean de etnografie, casa memorială ,,Nicolae Iorga’’ în care a copilărit marele istoric, biserica Sf. Nicolae-Popăuţi ctitorie alui Ştefan cel Mare (1496), cu cea mai veche clopotniţă moldovenească, biserica Adormirea Maicii Domnului-Uspenia (1551) în care a fost botezat Mihai Eminescu, născut la Botaşani la 15 ianuarie 1850, Clădirea Tribunalului(arh. Petre Antonescu), monumentul rascoalei din 1907, busturile lui N. Iorga şi M. Eminescu, Parcul Mihai Eminescu.
6.Ipoteşti situat la 8 km N-V de Botoşani, presupus loc de naştere al poetului Mihai Eminescu (actele de naştere şi de botez ale poetului sunt înscrise însă la Botoşani). Aici se află muzeul memorial Mihai Eminescu inaugurat în 1950, amenajat în casa reconstruită în 1934 pe locul casei părinteşti în care a copilărit „luceafărul poeziei româneşti”.
7.George Enescu numită în trecut Liveni, locul de naştere al marelui compozitor şi interpret George Enescu. Muzeu memorial amenajat în casa renumitului muzician cu obiecte personale, primele creaţii originale, pianina din copilărie, jucării, desene, cărţi de poveşti care i-au aparţinut.
8. Suceava, cel mai important centru turistic polarizator al Moldovei de Nord, apare menţionată documentar prima oară la 10 februarie 1388 într-un act emis de domnul Petru I Muşat, prin care acesta stabilea capitala Moldovei la Suceava. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, cetatea de scaun a fost extinsă şi întărită devenind practic inexpugnabilă. În 1496 cetatea a rezistat atacului întreprins de armata sultanului Mahomed II. cuceritorul Constantinopolul. Monumente: Cetatea Sucevei, Biserica având hramul Sfântu Gheorghe – Mirăuţi (Mitropolie Veche), numită astfel pentru că aici erau miruiţi voievozii Moldovei înainte de înscăunare. La această biserică a fost uns ca domn (la 2 aprilie 1457) Ştefan cel Mare. Biserica Sf. Ilie ctitorie a lui Ştefan cel Mare din 1489. Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou cu Biserica Sf Gheorghe cu moaştele Sf. Ion cel Nou de la Suceava (martirizat în 1303 la Cetatea Albă), aduse aici în 1402 de Alexandru cel Bun, monument UNESCO. Mănăstirea Zamca, cel mai important aşezământ monahal al Bisericii Armene din România datând din sec. XV., Muzeul Naţional al Bucovinei cu colecţii de arheologie, istorie, ştiinţele naturii, artă, etnografie; Muzeul de Etnografie şi Artă Populară „Hanul Domnesc”, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii, statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare ş.a.
Ziua III: Gura Humorului – Mănăstirea Voroneţ – Mănăstirea Humorului – Mănăstirea Moldoviţa – Mănăstirea Suceviţa – Mănăstirea Arbore-Mănăstirea Putna.
9. Mănăstirea Voroneţ, obiectiv turistic de mare atracţie, cu Biserica având hramul Sf. Gheorghe ctitorie de mari dimensiuni a domnului Ştefan cel Mare, remarcabil monument al artei feudale româneşti cu somptuoase picturi pe pereţii interiori şi exteriori executate pe un fond albastru închis, intrat în circuitul mondial cu numele de „albastru de Voroneţ”. Dintre toate picturile, cea mai desăvârşită scenă este cea de pe peretele vestic intitulată „Judecata de Apoi” pictată în 1547. În biserică se află mormântul lui Daniil Sihastrul, călugăr la această mănăstire care, conform tradiţiei, l-ar fi îmbărbătat pe Ştefan cel Mare după înfrângerea de la Valea Albă din anul 1476. Pentru valoarea ei arhitectonică şi picturală Biserica Mănăstirii Voroneţ face parte din categoria monumentelor UNESCO.
10. Mănăstirea Humorului întemeiată în anul 1415 în vremea domnitorului Alexandru cel Bun. Biserica mănăstirii cu hramul Adormirea Maicii Domnului păstrează picturi interioare şi pe faţade care au ca temă centrală „asediul Constantinopolului”. Se remarcă de asemenea tabloul votiv care-l înfăţişează pe domnul Petru Rareş cu familia şi un valoros iconostas. Mănăstirea Humor are o valoroasă colecţie de icoane din sec. XVI. Biserica Mănăstirii Humor este declarată monument UNESCO.
11. Mănăstirea Moldoviţa ctitorie din anul 1402-1410 a lui Alexandru cel Bun reconstruită prin grija domnului Petru Rareş. Biserica Mănăstirii poartă hramul Buna Vestire încojurată de ziduri groase de 1,2m şi înalte de 6m păstrează atât la interior cât şi la exterior picturi murale dintre care se remarcă reprezentarea „asediul Constantinopolului” de pe faţada sudică ce simbolizează ideea luptei antiotomane. Mănăstirea are un muzeu valoros de artă medievală şi religioasă. Aici se păstrează „Mărul de Aur” premiu oferit de Federaţia Internaţională a Ziariştilor mănăstirilor din Bucovina de Nord pentru valoarea lor în contextul artei şi culturii universale. Biserica Mănăstirii Moldoviţa, unul din cele mai frumoase monumente de arhitectură bisericească medievală, este declarat monument UNESCO.
12.Mănăstirea Suceviţa cu Biserica având hramul Învierea Domnului ctitorie din anii 1581-1584 a lui Gheorghe Movilă, episcop şi mitropolit al Moldovei, protejată de o puternică incintă fortificată cu ziduri înalte de 6m şi groase de 3m. Biserica Mănăstirii, capodoperă a arhitecturii medievale moldoveneşti păstrează atât la interior cât şi la exterior un valoros ansamblu de picturi murale realizate pe un fond predominant verde închis cu scene din Vechiul şi Noul Testament. Muzeul mănăstirii posedă o valoroasă colecţie de obiecte de artă veche religioasă. Biserica Mănăstirii Suceviţa se află în evidenţa UNESCO ca un monument de arhitectură.
13.Mănăstirea Arbore cu hramul ,,Tăierea Capului Sfântul Ioan Botezătorului’’ zidită în 1503 de Luca Arbore (înmormântat aici), cu sprijinul lui Ştefan cel Mare. Biserica cu picture murale exterioare şi interioare executate în frescă (1541) cu nuanţe predominant de verde a fost declarată monument UNESCO.
14.Mănăstirea Putna, prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare cu biserica având hramul Adormirea Maicii Domnului construită între anii 1466-1469, important centru de cultură. Interiorul bisericii adăposteşte mormântul lui Ştefan cel Mare (valoros sarcofag de marmură), mormintele celor două soţii ale domnului (Maria Voichiţa şi Maria de Mangop) şi cele ale urmaşilor săi până la Petru Rareş. La Mănăstirea Putna, Sinodul B.O.R. l-a canonizat în iunie 1992 pe Ştefan cel Mare, înscriindu-l în calendar şi sinaxar pentru data de 2 iulie. În apropiere de mănăstire se află chilia săpată în stâncă a călugărului Daniil Sihastru. Muzeul mănăstirii posedă o bogată colecţie de broderii religioase, manuscrise-pergament, obiecte de cult etc.
Ziua IV: Târgu-Neamţ – Humuleşti – Mănăstirea Agapia – Mănăstirea Văratic – Piatra Neamţ – Bacău – Bucureşti – Iepureşti
15.Târgu-Neamţ important centru turistic cu Cetatea Neamţ menţionată documentar în 1395, importantă fortăreaţă a sistemului de apărare a Moldovei în Evul Mediu care datorită puternicelor sale fortificaţii precum şi poziţiei greu accesibile nu a putut fi cucerită niciodată. În localitatea componentă Humuleşti se găseşte casa memorială „Ion Creangă” în care s-a născut şi copilărit marele povestitor.
16.Mănăstirea Agapia cu Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril (sec. XVII) cu picturi interioare de Nicolae Grigorescu când acesta avea doar 20 de ani. Muzeu de artă religioasă şi Muzeu memorial Alexandru Vlahuţă în satul Agapia în casa scriitorului.
17.Mănăstirea Văratic cu Biserica Adormirea Maicii Domnului (1808-1812), muzeu bisericesc şi mormântul poetei Veronica Micle (1850-1859). În apropiere, pe drumul ce leagă Mănăstirea Agapia de Mănăstirea Văratic se află rezervaţiile forestiere cunoscute sub numele de „Pădurea de Argint” alcătuită din mesteceni şi „Codrii de Aramă” cu arbori seculari de gorun, izvor de inspiraţie pentru marele poet Mihai Eminescu în „Călin – file de poveste”.
Bibliografie selectivă
- Ghinea Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002
- Novac Victoriţa, Magdan Leon, România, Ghid turistic – indexul localităţilor turistice, Editura Alpha&Omega Travel, Bucureşti, 2006
- Pascu Ioan Mihai, România, Dicţionar turistic, Editura C.N.I Coresi, 2005
