România a trecut la sfârșitul lunii iulie printr-o situație energetică neobișnuită. Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, iar pentru Unitatea 2 fusese anunțată, inițial, aceeași măsură. Premierul interimar Ilie Bolojan le-a cerut populației și marilor consumatori să reducă voluntar consumul de electricitate seara, între orele 20:00 și 23:00. Situația a evoluat însă ulterior: Unitatea 2 nu a mai fost oprită atunci și a rămas conectată la Sistemul Energetic Național.
Declarațiile făcute de Ilie Bolojan pe 29 iulie au venit într-un moment în care autoritățile se pregăteau pentru posibilitatea ca România să rămână temporar fără producția ambelor reactoare de la Cernavodă.
Problema a pornit de la Dunăre.
Debitul fluviului coborâse la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă și era prognozată o scădere spre 1.500 mc/s. Spre comparație, media multianuală pentru august este de aproximativ 3.900 mc/s.
Nivelul foarte redus al apei afectează condițiile în care centrala poate funcționa în siguranță.
Unitatea 1 a fost oprită
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat pe 28 iulie.
Nuclearelectrica a explicat că decizia a fost luată din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării și în baza procedurilor aplicabile centralei în situații de secetă severă.
Nu a fost vorba despre un accident nuclear sau despre o defecțiune a reactorului.
Transelectrica anunța pe 29 iulie că Sistemul Electroenergetic Național continua să funcționeze în condiții de siguranță și echilibru, iar necesarul urma să fie acoperit din producția internă disponibilă și prin importuri.
Problema devenea însă mult mai serioasă dacă trebuia oprită și Unitatea 2.
România risca să piardă aproximativ 1.300 MW
Cele două reactoare de la Cernavodă produc împreună aproximativ 1.300 MW.
Bolojan estima că această cantitate reprezenta aproape 20% din necesarul României în perioada respectivă.
În cazul opririi ambelor unități, această producție trebuia înlocuită rapid.
Guvernul lua în calcul creșterea producției centralelor pe gaze, utilizarea capacităților hidro disponibile, energia eoliană, fotovoltaicele, bateriile de stocare și, inevitabil, importurile.
Dar exact aici apărea o altă problemă.
Seceta nu afecta numai Cernavodă.
Debitele reduse limitau și posibilitatea hidrocentralelor de a produce suplimentar atunci când sistemul avea nevoie.
De ce orele 20:00-23:00 deveniseră problema principală
În timpul zilei, sistemul beneficiază de producția centralelor fotovoltaice.
Seara, această producție dispare aproape complet, în timp ce consumul gospodăriilor rămâne ridicat.
Bolojan spunea că România consuma în jur de 7.000 MW și ajunsese să importe seara aproximativ 1.700 MW.
Dacă ar fi dispărut și producția Unității 2, necesarul de import ar fi crescut suplimentar.
De aceea intervalul 20:00-23:00 a fost indicat drept cel mai sensibil.
Premierul a cerut populației și marilor consumatori industriali să reducă voluntar consumul în această perioadă.
Nu a fost anunțată o raționalizare obligatorie a electricității pentru populație.
A fost un apel pentru reducerea presiunii asupra sistemului.
Ce putea face concret un consumator
În practică, reducerea consumului în intervalul indicat însemna amânarea utilizării unor consumatori mari.
Mașina de spălat, uscătorul de rufe, boilerul electric, cuptorul electric, mașina de spălat vase sau încărcarea unei mașini electrice puteau fi mutate înainte sau după intervalul 20:00-23:00.
Un singur apartament nu schimbă situația energetică a țării.
Dar câteva sute de mii de consumatori care mută simultan utilizarea aparatelor mari pot reduce vârful de sarcină cu o cantitate importantă.
România importa deja multă energie seara
Situația devenea sensibilă și pentru că România nu pornea de la zero în privința importurilor.
Bolojan declara că în anumite seri importurile ajunseseră la aproximativ 1.700 MW, la un consum de aproximativ 7.000 MW.
Ministerul Energiei estima pentru săptămâna respectivă un vârf de consum de aproximativ 7.300 MW și o producție internă disponibilă de aproximativ 4.000-4.300 MW, diferența urmând să fie acoperită inclusiv prin importuri.
Importul de electricitate nu reprezintă în sine o situație excepțională. România importă și exportă energie în mod normal pe piața europeană.
Problema apare atunci când mai multe state din regiune au simultan producție redusă și caută energie în aceleași ore.
Seceta nu afecta numai România
Bolojan atrăgea atenția că și Ungaria avea probleme la centrala nucleară Paks.
Potrivit declarațiilor sale de la acel moment, producția centralei ungare scăzuse de la aproape 2.000 MW la aproximativ 1.200 MW.
Acest lucru conta pentru România deoarece piața energetică regională este interconectată.
Dacă România, Ungaria și alte state au simultan nevoie de importuri, energia disponibilă pe piață devine mai scumpă și capacitatea de import poate deveni o problemă.
Unitatea 2 nu a mai fost oprită
Aici apare informația esențială pentru cei care citesc acum știrea din 29 iulie.
În seara respectivă, Bolojan vorbea despre oprirea Unității 2 ca despre o decizie tehnică ce urma să fie pusă în aplicare.
Situația s-a schimbat în orele următoare.
Pe 30 iulie, Nuclearelectrica a anunțat că specialiștii centralei analizaseră în timpul nopții parametrii de funcționare și concluzionaseră că Unitatea 2 putea continua să opereze în siguranță.
Reactorul a rămas astfel conectat la Sistemul Energetic Național.
Ministerul Energiei a confirmat ulterior că Unitatea 2 urma să funcționeze atât timp cât debitul Dunării și parametrii tehnici permiteau exploatarea în condiții de siguranță.
Prin urmare, afirmația că „centrala nucleară de la Cernavodă a fost oprită complet” nu descrie corect ceea ce s-a întâmplat în final.
Unitatea 1 a fost oprită. Pentru Unitatea 2 s-a pregătit oprirea, dar aceasta a rămas în funcțiune după reevaluarea condițiilor.
Guvernul a declarat ulterior stare de alertă energetică
Situația nu a fost însă considerată rezolvată.
Pe 31 iulie, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru sectorul energetic pe durata lunii august.
Motivul a fost diminuarea producției de energie pe fondul secetei și al debitelor foarte reduse ale Dunării și râurilor.
Bolojan avertiza atunci că, dacă și Unitatea 2 ar trebui oprită, România ar pierde aproximativ 20% din producția de electricitate disponibilă în acel moment.
Așadar, apelul către populație nu a venit după un blackout și nici după oprirea definitivă a Centralei Cernavodă.
A venit într-o situație în care un reactor fusese deja oprit, al doilea risca să urmeze, hidrocentralele erau afectate de secetă, iar România importa deja cantități importante de electricitate în orele de seară.
Pentru consumator, mesajul autorităților a rămas foarte simplu: atunci când sistemul este sub presiune, aparatele care consumă mult și nu trebuie folosite neapărat imediat pot fi pornite în afara intervalului 20:00-23:00.
Iar pentru situația de la Cernavodă trebuie reținută diferența dintre anunțul din 29 iulie și ceea ce s-a întâmplat ulterior: Unitatea 1 a fost oprită controlat, dar Unitatea 2 a rămas în funcțiune după reevaluarea parametrilor de siguranță.
