Peste 7,6 milioane de locuințe din România nu aveau, la sfârșitul lunii iulie 2026, o poliță PAD valabilă, deși asigurarea împotriva dezastrelor naturale este obligatorie prin lege. Situația ar putea deveni mult mai serioasă pentru proprietari dacă un proiect aflat în discuție va extinde verificările și către Poliția Română și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Până acum, amenzile pentru lipsa poliței au fost aplicate foarte rar. Motivul este simplu: legea pune această sarcină în principal în mâna primarilor și a persoanelor împuternicite de aceștia. În practică, multe administrații locale nu au făcut controale sistematice.
Acum se discută schimbarea mecanismului.
Proiectul pregătit în 2026 prevede acces direct și securizat al Poliției și IGSU la baza de date a asigurărilor obligatorii pentru locuințe, astfel încât verificarea să poată fi făcută rapid, inclusiv în teren.
Asta nu înseamnă că, în acest moment, polițiștii au deja o nouă competență generală și merg din ușă în ușă să dea amenzi. Legea în vigoare spune în continuare că sancțiunile pentru lipsa PAD sunt constatate și aplicate de primari și de persoanele împuternicite de aceștia.
Diferența dintre legea actuală și proiectul nou trebuie păstrată clar.
Câte locuințe sunt neasigurate
Datele oficiale PAID valabile la 31 iulie 2026 arată:
în România existau 10.122.333 de locuințe;
doar 2.520.643 aveau o poliță PAD în vigoare;
gradul național de acoperire era de numai 24,90%.
Prin diferență, aproximativ 7.601.690 de locuințe nu aveau asigurarea obligatorie activă.
Cifra este enormă.
Mai mult, în 1.404 dintre cele 3.181 de localități analizate, mai puțin de una din zece locuințe era asigurată. În 315 localități, procentul cobora sub 5%.
Asta explică de ce statul încearcă acum să schimbe sistemul de control.
Ce este, de fapt, polița PAD
PAD este asigurarea obligatorie a locuinței împotriva a trei riscuri majore:
cutremur;
inundație;
alunecare de teren.
Nu este același lucru cu o asigurare facultativă de locuință.
O poliță facultativă poate acoperi incendii, furt, explozii, avarii la instalații, bunuri din locuință și multe alte riscuri, în funcție de contract.
PAD acoperă doar cele trei dezastre naturale prevăzute expres de lege.
Obligația de a încheia această asigurare există pentru proprietarii de locuințe, persoane fizice sau juridice.
Amenda este între 100 și 500 de lei
Legea nr. 260/2008 este clară.
Nerespectarea obligației de asigurare a locuinței constituie contravenție.
Amenda este cuprinsă între 100 și 500 de lei.
Aici trebuie făcută o altă precizare importantă.
În forma actuală a legii, amenda nu este aplicată automat de polițistul care bate la ușă.
Competența aparține primarilor și persoanelor împuternicite de aceștia.
Proiectul discutat în 2026 încearcă tocmai să facă verificarea mai eficientă, prin implicarea structurilor MAI și accesul direct la bazele de date.
Vor veni polițiștii direct la ușă?
Aici titlurile trebuie citite cu atenție.
Există un proiect care prevede implicarea Poliției și IGSU în verificarea polițelor și accesul acestora la baza de date.
TVR relata încă din aprilie 2026 că autoritățile pregătesc un sistem prin care polițiștii și pompierii să poată verifica direct și electronic existența PAD.
Unele publicații au formulat ulterior ideea ca pe un control „direct la ușă”, cu echipe formate din polițiști și pompieri.
Dar nu trebuie prezentat ca și cum acest sistem ar funcționa deja la nivel național.
În momentul de față, baza legală generală pentru amendă rămâne Legea 260/2008, care menține competența sancționării la primării.
Dacă proiectul va fi adoptat în forma anunțată, mecanismul se poate schimba.
Nici polițiștii nu sunt încântați
Propunerea a provocat reacții și în interiorul sistemului.
Reprezentanți sindicali ai polițiștilor au criticat ideea ca agenții să primească încă o sarcină administrativă.
Dan Saltelechi, vicepreședinte al unui sindicat din poliție, a susținut că verificarea polițelor pentru locuințe intră în contradicție cu obiectivul declarat al MAI de a menține polițiștii în stradă pentru activități operative și că această atribuție ar trebui să rămână în sarcina autorităților locale.
Critica nu schimbă însă problema de fond.
Legea există de ani buni, dar gradul de respectare este foarte mic.
De ce nu au fost date amenzi până acum
PAD este obligatorie de mult timp.
Cu toate acestea, aplicarea sancțiunilor a fost modestă.
Primăriile aveau competența să constate lipsa asigurării, dar multe administrații locale nu au făcut verificări sistematice. TVR notează explicit că acesta este unul dintre motivele pentru care autoritățile vor acum un sistem mai eficient.
Situația este ușor de înțeles.
Într-o localitate mică, primarul care trimite oameni să amendeze sute sau mii de proprietari își asumă un cost politic imediat.
Rezultatul este ceea ce vedem acum: obligația există, dar trei sferturi dintre locuințele din țară nu au poliță activă.
Ce se întâmplă dacă locuința nu este asigurată și apare un dezastru
Aici este partea care contează mai mult decât amenda.
Dacă proprietarul nu are PAD și locuința este afectată de unul dintre cele trei riscuri acoperite, nu poate cere despăgubirea pe care ar fi primit-o prin sistemul obligatoriu.
Legea stabilește și situații în care despăgubirea poate fi redusă sau refuzată.
De exemplu, dacă proprietarul a făcut modificări neautorizate care afectează structura de rezistență și favorizează producerea pagubei, PAID nu despăgubește partea de prejudiciu provocată sau agravată de acele lucrări.
Polița este obligatorie și la operațiuni de carte funciară
Din 2023, obligația a fost întărită și prin alte mecanisme.
Pentru înregistrarea sau modificarea înregistrării unei locuințe în cartea funciară, proprietarul trebuie să prezinte un contract PAD valabil.
Fără această asigurare, operațiunea este condiționată.
Așadar, statul nu mai tratează PAD doar ca pe o obligație formală.
O leagă și de anumite operațiuni juridice asupra imobilului.
Cât costă față de amendă
Aici apare partea paradoxală.
În relatările privind proiectul, costul anual al poliței este prezentat între aproximativ 50 și 130 de lei, în funcție de tipul construcției și condițiile aplicabile.
Amenda poate ajunge la 500 de lei.
Deci, în multe cazuri, sancțiunea poate costa de câteva ori mai mult decât asigurarea.
Dar motivul principal pentru care PAD există nu este amenda.
România are risc seismic major, zone expuse inundațiilor și numeroase localități afectate de alunecări de teren.
Iar statisticile arată că sistemul este departe de a acoperi majoritatea fondului locativ.
Ce este sigur acum
La 31 iulie 2026, doar 24,90% dintre locuințele din România aveau PAD valabilă.
Lipsa asigurării este deja contravenție.
Amenda este între 100 și 500 de lei.
În prezent, sancțiunea este aplicată de primari și persoanele împuternicite de aceștia.
Există însă un proiect prin care Poliția și IGSU ar urma să primească acces direct la baza de date și un rol mai mare în verificarea respectării obligației.
Prin urmare, formularea corectă nu este „polițiștii vin deja la ușă și dau amenzi”.
Corect este că statul pregătește extinderea mecanismului de control, iar dacă schimbarea va fi adoptată, cei aproximativ 7,6 milioane de proprietari de locuințe fără PAD vor deveni mult mai ușor de identificat decât până acum.
