Persoane fără venituri declarate, mașini de 150.000 de euro cumpărate pe numele unei bunici de 87 de ani și tranzacții prin care autoturismele ajung, două luni mai târziu, la nepoți pentru numai 10.000 de euro. Este unul dintre exemplele prezentate de Adrian Nica, în calitate de președinte al ANAF, pentru a explica verificările asupra achizițiilor care nu pot fi susținute de veniturile cunoscute de Fisc. Declarația a fost făcută pe 28 ianuarie 2026, la Conferința Anuală de Fiscalitate organizată de EY România.
În aceeași intervenție, Nica a vorbit despre achiziții de locuințe de 500.000 de euro și ceasuri de 130.000 de euro, asociate unor persoane care figurează fără venituri. El a precizat că verificările pot ajunge la rude atunci când contribuabilul le invocă pentru a explica proveniența banilor.
„Nu controlează pe nimeni doar pentru că e rudă cu cineva”, a afirmat șeful instituției. Explicația sa a vizat neconcordanțele dintre resursele declarate și bunurile cumpărate. Valoarea de 150.000 de euro a fost un exemplu din declarație, fără să reprezinte un prag legal general pentru declanșarea controalelor.
Cu aproape două săptămâni înainte, pe 15 ianuarie 2026, ANAF anunțase un proiect pilot al Direcției Generale Antifraudă Fiscală privind autoturismele de lux cumpărate din fonduri cu proveniență fiscală nejustificată. Inspectorii analizaseră 66 de cazuri în care veniturile impozabile declarate în ultimii ani prezentau diferențe semnificative față de valoarea mașinilor. Numărul reprezenta situațiile analizate pentru risc fiscal, nu 66 de condamnări sau dosare penale soluționate.
Printre exemple se afla un BMW 740D xDrive, cumpărat în 2025 cu aproximativ 100.000 de euro, integral în numerar, fără documente care să dovedească proveniența și traseul fondurilor. Un Porsche Panamera fusese tranzacționat la un preț subevaluat după o achiziție anterioară de 609.150 de lei. ANAF a menționat și un BMW M4 Competition M xDrive de 546.951 de lei, pentru care resursele financiare nu fuseseră justificate obiectiv.
În cazurile prezentate, Antifrauda a început procedurile pentru stabilirea obligațiilor fiscale și, unde constatase încălcarea regulilor privind numerarul, pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale. Instituția a anunțat și sechestre asigurătorii asupra autoturismelor.
Sechestrul asigurător urmărește să păstreze bunurile disponibile pentru recuperarea creanțelor fiscale. Nu echivalează cu o confiscare definitivă. Codul de procedură fiscală permite această măsură în condițiile prevăzute de lege, când există pericolul ascunderii sau risipirii patrimoniului, cu afectarea colectării.
Separat de controalele operative Antifraudă, verificarea situației fiscale personale are reguli proprii. În analiza de risc, diferența dintre veniturile estimate și cele declarate pentru aceeași perioadă este semnificativă dacă depășește 10% din veniturile declarate și este de minimum 50.000 de lei. Aceste criterii privesc procedura respectivă, fără să excludă alte forme legale de control.
Persoanele identificate cu risc primesc o notificare de conformare, cu un termen de 30 de zile pentru depunerea sau corectarea declarațiilor. Corectarea nu exclude o verificare ulterioară. În schimb, controlul operativ Antifraudă se poate desfășura fără informare prealabilă.
Una dintre consecințele fiscale care provoacă cele mai multe întrebări este impozitul de 70%. Articolul 117 din Codul fiscal prevede această cotă pentru veniturile constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată. Procentul se aplică bazei impozabile ajustate, stabilite în urma verificării. Prin decizia de impunere sunt calculate impozitul și accesoriile aferente
Prin urmare, cumpărarea unei mașini scumpe nu înseamnă că proprietarul datorează automat 70% din prețul ei. Contează ce venituri sunt stabilite în urma controlului și dacă sursa acestora poate fi identificată. Un venit nedeclarat, dar cu sursă identificată, trebuie analizat potrivit regimului fiscal aplicabil categoriei sale. Cota de 70% nu reprezintă o taxă generală asupra averii sau asupra tuturor banilor care nu apar într-o declarație.
Situația banilor primiți de la familie a făcut obiectul unor precizări distincte ale ANAF, publicate pe 12 martie 2025. Instituția a explicat că transferurile care reprezintă donații ori daruri manuale intră în categoria veniturilor neimpozabile. În funcție de situația concretă, sumele pot reprezenta și împrumuturi, adică surse de finanțare neimpozabile. Aceeași comunicare a menționat darurile primite la nunți și botezuri.
Această încadrare nu elimină posibilitatea verificării realității operațiunii. Inspectorii examinează informațiile despre banii intrați și ieșiți, precum și modificările patrimoniului pe perioada controlată. Explicația că o sumă a venit de la un părinte sau bunic trebuie evaluată împreună cu probele disponibile. ANAF a precizat că impozitul de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate care se încadrează în categoriile prevăzute de Codul fiscal.
Dificultățile apar mai ales când sume importante sunt transmise în numerar, fără dovezi clare despre remiterea lor. În dezbaterea din martie 2025, avocata Luisiana Dobrinescu a atras atenția asupra problemelor de probă și a recomandat folosirea viramentelor bancare. Ea a arătat că, în lipsa documentelor de transfer, pot conta și alte dovezi, precum mesajele dintre persoanele implicate sau declarațiile acestora. Valoarea lor trebuie analizată în contextul fiecărui caz.
Contribuabilul verificat are dreptul la asistență de specialitate sau juridică. O decizie de impunere poate fi contestată, termenul general fiind de 45 de zile de la comunicarea actului administrativ fiscal.
Intenția de intensificare a controalelor a fost reiterată pe 12 mai 2026. Adrian Nica a anunțat atunci că ANAF va acorda mai multă atenție persoanelor ale căror averi nu sunt susținute de veniturile declarate. Declarația confirmă continuarea acestei direcții de control, dar nu oferă un bilanț final al celor 66 de cazuri din proiectul pilot anunțat în ianuarie.
