La Buzău se schimbă conducerea Inspectoratului Școlar Județean. Pleacă oamenii asociați PSD, vin oameni propuși de PNL și USR.
Ni se poate prezenta operațiunea în toate ambalajele posibile. „Reformă”. „Schimbare”. „O nouă echipă”. „Depolitizare”.
În realitate, dacă numirile se fac tot pe filieră de partid, avem aceeași marfă, doar cu altă etichetă.
Presa locală a relatat că inspectorul școlar general Daniela Palcău și adjuncții Dan Popescu și Daniela Lăptoiu sunt înlocuiți. În fruntea ISJ Buzău urmează să ajungă Gina Manea, asociată PNL, în timp ce Felicia Boșcodeală este indicată pentru un post de adjunct, tot din zona liberală. Pentru un alt post de adjunct este vehiculată Liliana Șerbănică, propusă de USR.
Șansa News merge chiar mai departe și scrie, citând surse politice, că în noile dispoziții de numire ar urma să apară persoane propuse de actuala conducere a PNL Buzău. Mandatele ar urma să fie valabile un an.
Dacă informația se confirmă în această formă, atunci discuția despre profesionalizarea conducerii educației devine aproape comică.
Nu poți spune că scoți politica din școli atunci când criteriul vizibil rămâne partidul.
Pleacă PSD, vine PNL. Unde este reforma?
Daniela Palcău conducea Inspectoratul Școlar Buzău din 2022 și era susținută de PSD. Gina Manea, cea care urmează să-i ia locul, ocupă deja funcția de inspector școlar general adjunct și a fost numită în această poziție în 2024, fiind asociată PNL.
Felicia Boșcodeală este profesor de istorie, inspector școlar și are un CV profesional consistent. Presa locală menționează doctoratul în științele educației, activitatea de cercetare și contribuția la manuale școlare.
Asta trebuie spus pentru că problema nu este dacă X sau Y este un profesor bun.
Problema este mecanismul.
Poți avea un profesor excelent și, în același timp, un sistem prost de numire.
Dacă pentru conducerea unei instituții publice decisive în educația unui județ criteriul real este „cine a fost propus de partid”, atunci profesionalismul individual devine secundar.
Aici este problema.
Nu numele.
Nu culoarea.
Ci faptul că în România schimbarea politică produce, aproape mecanic, schimbarea șefilor instituțiilor.
Inspectoratul nu este sediu de partid
Inspectoratul Școlar Județean nu ar trebui să funcționeze ca o filială politică unde se schimbă administratorul după fiecare reașezare a puterii.
Prin această instituție trec decizii privind directorii de școli, evaluări, controale, mobilitatea profesorilor, examene, concursuri, norme și aplicarea politicilor Ministerului Educației.
Adică exact zona care ar trebui să aibă continuitate și criterii profesionale.
În schimb, presa locală descrie schimbările în termeni aproape exclusiv politici.
„PSD OUT”.
„PNL preia frâiele”.
„PNL și USR detronează PSD”.
Nu sunt formulările mele. Sunt titlurile și informațiile publicate în ultimele două zile de presa buzoiană.
Când până și știrea despre conducerea învățământului este relatată ca un transfer de putere între partide, avem deja răspunsul la întrebarea cât de depolitizat este sistemul.
Soluția nu este să schimbi niște politruci cu alți politruci
Aici lucrurile sunt simple.
Dacă vrei reformă reală, scoți numirea politică din ecuație.
Stabilești criterii clare.
Experiență la catedră.
Rezultate profesionale.
Experiență managerială.
Evaluarea activității.
Proiect de management.
Concurs real.
Interviu transparent.
Punctaj public.
Contestație.
Și, la final, câștigă cel mai bun candidat, indiferent dacă are carnet PSD, PNL, USR sau nu are carnet de partid deloc.
Asta ar fi schimbarea.
Restul este rotație.
Să dai jos trei oameni pentru că sunt considerați „ai PSD” și să-i înlocuiești cu oameni despre care presa scrie că sunt „ai PNL” și „ai USR” nu înseamnă depolitizare.
Înseamnă doar că s-au schimbat cei care împart funcțiile.
Culmea este că tocmai acum urmează concursurile pentru directori
Momentul schimbării este cu atât mai sensibil cu cât în județul Buzău urmează concursuri importante pentru conducerea școlilor.
Campus TV relata pe 21 august că 173 de funcții de director de școală urmează să fie scoase la concurs în județ.
Adică exact într-un moment în care sistemul ar avea nevoie de stabilitate, independență și încredere, în vârful Inspectoratului se produce o schimbare citită public aproape exclusiv prin cheia PNL-PSD-USR.
Cum vrei apoi să convingi profesorii că totul se face exclusiv profesional?
Cum îi explici unui candidat la director că partidul nu contează, când presa locală anunță deja cine „preia frâiele” Inspectoratului și din partea cui?
Aici se pierde credibilitatea.
Și conducerea veche fusese politizată. Tocmai asta este problema
Să nu cădem nici în cealaltă capcană.
Faptul că actuala schimbare este politică nu transformă vechea conducere într-un model de independență.
Daniela Palcău și adjuncții săi sunt prezentați constant în presa locală ca fiind susținuți de PSD. Liberalii și social-democrații și-au împărțit, de altfel, în ultimii ani funcții în conducerea Inspectoratului. Reporter Buzoian notează explicit că PNL și PSD au împărțit funcțiile în instituție timp de peste patru ani.
Exact aici este absurdul.
PSD nu poate poza convingător în victimă a politizării când a beneficiat de același mecanism.
PNL nu poate poza în reformator dacă răspunde folosind aceeași metodă.
Iar USR nu poate vorbi despre depolitizare dacă acceptă funcții împărțite prin negocieri politice.
Dacă vrei să rupi sistemul, renunți la el când ajungi la putere.
Nu îl folosești în avantajul tău și apoi îl rebotezi „reformă”.
Profesorii nu au nevoie de șefi cu binecuvântare politică
În școli există profesori cu 20, 25 sau 30 de ani de experiență.
Oameni cu grade didactice, rezultate, elevi duși la olimpiade, proiecte, management, lucrări publicate și experiență administrativă.
Unii dintre ei nu au intrat niciodată într-un sediu de partid.
De ce ar trebui aceștia să pornească cu un handicap în fața cuiva susținut politic?
De ce conducerea Inspectoratului nu este stabilită printr-un concurs public serios?
De ce trebuie să aflăm din presă că „PNL a pus în discuție patru nume” pentru șefia unei instituții care ar trebui să fie profesională? Gazeta Buzoiană relata încă din 22 august că în interiorul PNL Buzău erau analizate patru variante pentru funcția de inspector general.
Asta este întrebarea importantă.
Nu dacă Gina Manea este mai bună decât Daniela Palcău.
Nu dacă Felicia Boșcodeală este mai bună decât Dan Popescu.
Ci de ce un partid discută cine trebuie să conducă Inspectoratul Școlar.
Într-o țară normală, partidul n-ar trebui să aibă ce căuta în propoziție
„Inspectorul general a fost desemnat după un concurs național, pe baza unui proiect de management și a rezultatelor profesionale.”
Atât.
Fără „susținut de PSD”.
Fără „propus de PNL”.
Fără „post cedat USR”.
Când ajungi să citești că un post de conducere din educație „ar fi fost cedat USR”, expresia spune mai multe despre sistem decât zece strategii de reformă. Șansa News a relatat exact existența acestei variante pentru unul dintre posturile de adjunct.
Nu știm dacă toate negocierile politice descrise de sursele presei se vor confirma până la ultimul nume. Dar direcția este suficient de clară.
Manțocării de două parale
Asta sunt dacă totul se reduce la cine pune mâna pe funcții înainte să se schimbe din nou majoritatea.
Mai ales când vorbim despre educație.
Copiii nu sunt PSD.
Profesorii nu sunt PNL.
Școlile nu sunt USR.
Inspectoratul nu ar trebui să fie trofeul nimănui.
Soluția nu este să schimbi niște politruci cu alți politruci. Soluția este să scoți politrucii din mecanismul de selecție și să pui în loc competiție profesională adevărată.
Criterii publice. Concurs. Experiență. Rezultate. Mandat evaluat.
Fără telefon de la partid.
Fără „omul nostru”.
Fără împărțirea funcțiilor pe procente.
Altfel, peste un an sau doi vom scrie același articol, doar că vom inversa din nou siglele partidelor.
Iar școala buzoiană va rămâne exact unde este.
