Vlad Sava, de 17 ani, și fratele său, Ionuț Valentin Sava, de 19 ani, au fost aduși acasă, în Dodești, județul Vaslui, după tragedia petrecută în stațiunea Olimp. Cei doi tineri lucrau pe litoral pe timpul verii și au intrat în mare într-o zi liberă, deși salvamarii arboraseră steagul roșu. Curenții puternici i-au tras în larg. Unul dintre frați ar fi intrat după celălalt pentru a încerca să îl salveze. Nici intervenția salvamarilor, nici manevrele de resuscitare nu au mai putut schimba deznodământul.
Durerea s-a mutat de pe litoral în satul Dodești. Trupurile celor doi frați au ajuns la casa părintească, unde familia, rudele, prietenii și oamenii din comunitate îi plâng pe Vlad și Ionuț.
Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” din Bârlad, unde cei doi erau elevi, a transmis un mesaj de condoleanțe după moartea lor și a vorbit despre doi tineri plecați mult prea devreme. Reprezentanții școlii au transmis familiei mesajul: „Dumnezeu să-i primească în lumină și să le așeze sufletele în pace”.
Cei doi frați nu veniseră la mare doar în vacanță. Lucrau ca sezonieri la un hotel din Olimp și încercau să strângă bani. Potrivit familiei, Vlad voia să își cumpere o mașină, iar Ionuț își făcea planuri pentru școala de șoferi.
Cum s-a produs tragedia de la Olimp
Duminică, 16 august, marea era extrem de agitată. Pe plajele din Olimp era arborat steagul roșu, ceea ce înseamnă că intrarea în apă este interzisă.
Din informațiile strânse după tragedie reiese că Ionuț, fratele mai mare, a intrat primul în apă. Sora celor doi a povestit pentru Știrile ProTV că Ionuț nu știa să înoate, iar Vlad, care știa, a intrat după el. Cei doi au fost prinși însă de curenți și duși în larg.
Un salvamar aflat în foișor a observat oamenii aflați în dificultate și a intervenit.
Situația descrisă ulterior de salvatori arată cât de violentă era marea. Unul dintre salvamari a relatat că erau trei persoane aflate în pericol. A reușit să salveze una dintre ele și chiar să îl prindă de mână pe unul dintre cei doi frați, însă un val și curenții puternici i l-au smuls.
Șeful serviciului Salvamar Sud a confirmat că valul l-a dezechilibrat pe salvator exact în momentul în care îl prinsese pe tânăr.
După aproximativ 30 de minute, Vlad, în vârstă de 17 ani, a fost adus la mal. Medicii au început manevrele de resuscitare, însă adolescentul nu a mai putut fi salvat.
Ionuț, de 19 ani, a rămas dispărut în apă. Scafandrii ISU Dobrogea au continuat căutările și l-au găsit la câteva zeci de metri de țărm, într-o zonă în care curenții îl trăseseră sub apă. Nici pentru el medicii nu au mai putut face nimic.
Apa avea numai un metru sau un metru și jumătate. Și totuși era mortală
Un detaliu din intervenția scafandrilor explică foarte bine de ce marea agitată este atât de înșelătoare.
Ionuț a fost găsit într-o zonă cu o adâncime de aproximativ un metru până la un metru și jumătate. Nu vorbim despre apă de cinci sau zece metri.
Problema era forța mării.
George Viza, șeful sectorului Salvamar Olimp, a explicat că în asemenea condiții se formează gropi chiar și de un metru, iar omul nu mai reușește să stea în picioare. Valurile îl dezechilibrează, după care apa îl poate transporta spre larg.
Asta explică și una dintre cele mai periculoase impresii de pe litoral: „intru doar până la brâu”.
Într-o mare agitată, adâncimea mică nu garantează siguranța. Un val poate pune un adult la pământ în câteva secunde, iar următoarele valuri și curentul îl pot îndepărta de zona în care mai poate atinge fundul cu picioarele.
Nu a fost singura intervenție din acea zi
Tragedia fraților din Dodești s-a produs într-o zi în care salvamarii au avut foarte multe intervenții.
Potrivit Știrilor ProTV, numai în zona Olimp echipele de salvare au intervenit pentru zeci de persoane, iar la Eforie aproximativ 100 de turiști care intraseră în mare în ciuda steagului roșu au avut nevoie de intervenția salvatorilor.
Antena 3 relata încă din timpul operațiunilor că cel puțin 15 persoane fuseseră salvate în acea zi, dintre care 14 numai pe plaja Belona din Eforie Nord. Un turist fusese scos din apă de două ori în aceeași zi după ce revenise în mare.
Cazurile arată de ce steagul roșu nu este arborat doar pentru că există câteva valuri mai mari.
Ce înseamnă, de fapt, steagul roșu
În limbaj curent se spune uneori „cod roșu la mare”. Denumirea corectă, în acest caz, este însă steag roșu arborat de salvamari.
Semnificația este fără echivoc: intrarea în mare este interzisă.
Steagul roșu este arborat atunci când condițiile din apă pot pune viața în pericol, inclusiv din cauza valurilor mari și a curenților puternici. Interdicția se aplică indiferent dacă persoana știe sau nu să înoate bine. Radio România Constanța a avertizat că asemenea condiții pot deveni periculoase inclusiv pentru înotătorii experimentați.
Steagul galben are altă semnificație. Indică o mare agitată, iar înotul este permis numai cu prudență persoanelor care știu să înoate bine și fără îndepărtarea de mal.
Steagul roșu înseamnă altceva: nu se intră în apă.
De ce curenții de retur sunt atât de periculoși
Unul dintre cele mai serioase pericole îl reprezintă curenții de retur, cunoscuți și sub denumirea de „rip currents”.
Apa împinsă spre plajă de valuri trebuie să se întoarcă spre larg. În anumite zone, acest flux se concentrează într-un culoar relativ îngust care se deplasează dinspre țărm spre mare.
Problema este că acel culoar poate fi foarte greu de observat.
Uneori, tocmai o porțiune care pare mai liniștită între două zone cu valuri poate ascunde un asemenea curent. Salvamarii avertizează că acesta poate lua rapid un înotător și îl poate duce spre larg, inclusiv pe cineva cu experiență.
Pericolul principal nu este că acel curent „te trage la fund”, ci că te transportă departe de mal.
Reacția firească este să începi să înoți cu toată puterea direct spre plajă. Tocmai aceasta poate deveni greșeala fatală.
Omul luptă împotriva curentului, consumă foarte repede energie, intră în panică și, după câteva minute, nu mai are puterea necesară să se mențină la suprafață.
Ce faci dacă ai fost prins de un curent de retur
Regula principală este să nu încerci să învingi curentul înotând direct spre mal.
Serviciul meteorologic american și NOAA recomandă ca persoana prinsă într-un curent de retur să încerce să rămână la suprafață, să nu consume inutil energia și să semnalizeze pentru ajutor. Dacă poate înota, trebuie să se deplaseze paralel cu țărmul, până iese din zona în care curentul o împinge spre larg. Abia după aceea poate reveni spre plajă, oblic.
Dacă nu mai are putere să înoate, este mai important să plutească sau să se mențină la suprafață și să strige ori să facă semne către salvamari decât să se epuizeze încercând să ajungă direct la mal.
Aceasta este însă o măsură pentru situația în care omul a ajuns deja în pericol. Când steagul roșu este arborat, soluția sigură rămâne să nu intre deloc în apă.
De ce este periculos să sari în apă după cineva care se îneacă
Tragedia de la Olimp ridică și o altă problemă dureroasă. Instinctul unui frate, părinte sau prieten este să intre imediat după persoana aflată în pericol.
Dar salvarea dintr-un curent puternic este extrem de dificilă chiar și pentru oameni antrenați.
În cazul celor doi frați, un salvamar profesionist a reușit să îl prindă pe unul dintre ei, dar valurile și curentul au fost suficient de puternice încât să îi despartă.
NOAA recomandă ca o persoană de pe mal să cheme imediat salvamarii și, dacă are posibilitatea, să îi ofere victimei un obiect care plutește, fără să intre neinstruită într-un curent periculos. Sunt situații în care persoana care încearcă să salveze ajunge ea însăși să aibă nevoie de salvare.
Colacul și salteaua gonflabilă nu te protejează
O altă greșeală este ideea că poți intra într-o mare agitată dacă ai colac, saltea sau alt obiect gonflabil.
Salvamarii atrag atenția că acestea nu sunt echipamente de salvare. Vântul și curenții le pot transporta rapid spre larg, iar persoana care cade de pe ele poate rămâne brusc într-o zonă unde nu mai atinge fundul.
La steag roșu, nici colacul, nici faptul că „intri numai cinci minute”, nici experiența la înot nu schimbă interdicția.
Doi frați care veniseră la mare să muncească
Pentru familia Sava, toate aceste explicații vin după o tragedie care nu mai poate fi schimbată.
Vlad și Ionuț aveau 17 și 19 ani. Veniseră din Dodești la Olimp pentru a lucra pe perioada verii. Erau ospătari și își strângeau bani pentru planurile pe care le aveau acasă.
Duminică au avut timp liber și au mers la mare.
Ionuț a intrat primul. Vlad, care știa să înoate, a intrat după fratele său. În câteva minute, o baie în mare s-a transformat într-o operațiune la care au participat salvamari, echipaje medicale și scafandri.
Acasă îi aștepta și sora lor, care urma să se căsătorească luna următoare. Le vorbise deja despre nuntă și despre momentul în care aveau să fie din nou împreună.
În loc să se întoarcă de la muncă la sfârșitul sezonului, Vlad și Ionuț au fost aduși înapoi la Dodești pentru ultimul drum.
Mesajul transmis de liceul lor a rămas unul simplu: „Drum lin spre lumină, Vlad și Ionuț Valentin”.
