Germania atribuie Rusiei tentativa de atac de la aeroportul Leipzig/Halle și anunță măsuri diplomatice și de securitate. NATO susține Berlinul, iar Uniunea Europeană pregătește un răspuns suplimentar. Moscova respinge acuzațiile și amenință cu represalii.
Guvernul german a anunțat marți, 1 septembrie 2026, că Rusia se află în spatele tentativei de atac cu drone de la începutul lunii august. Acuzația a fost prezentată într-o conferință comună a ministrului de Interne, Alexander Dobrindt, și a ministrului de Externe, Johann Wadephul. Berlinul invocă rezultatele anchetei, informații ale serviciilor de securitate și date primite de la parteneri europeni.
Dobrindt a explicat că modul de configurare a dronei, explozibilul și tehnologia de declanșare prezintă asemănări cu cele întâlnite în alte operațiuni rusești și în războiul împotriva Ucrainei. Potrivit ministrului, pregătirea atacului presupunea cunoștințe tehnice avansate și un efort important de organizare. Acestea sunt argumentele comunicate public de autoritățile germane pentru atribuirea responsabilității Moscovei.
Incidentul s-a produs în noaptea de 4 spre 5 august. Un angajat al aeroportului a găsit o dronă cu un dispozitiv exploziv în zona securizată destinată transportului de marfă, în apropierea pistei sudice. Poliția federală a intervenit cu un robot specializat, iar echipa de geniști a îndepărtat detonatorul, potrivit comunicatului publicat de autoritățile din Saxonia.
Zborurile au fost oprite temporar. După verificarea aeroportului, pista nordică a fost redeschisă în cursul aceleiași nopți. Ancheta a fost preluată de Parchetul General din Dresda și de structurile specializate ale poliției criminale din Saxonia.
Autoritățile au relatat atunci și despre o posibilă coliziune între un al doilea obiect zburător neidentificat și un avion cargo care întrerupsese aterizarea din cauza închiderii pistei. Aeronava a aterizat ulterior la Hanovra, unde au fost constatate avarii ușoare. Comunicatul inițial nu identifica definitiv acel obiect drept o a doua dronă.
În apropierea dronei cu explozibili se aflau aeronave ucrainene de transport. Importanța aeroportului depășește traficul comercial: Leipzig/Halle găzduiește baza programului SALIS, prin care state aliate au acces la avioane Antonov pentru transporturi de mari dimensiuni. Un Antonov An-124-100 poate transporta până la 120 de tone. Aceste capacități sunt folosite pentru misiuni naționale, NATO și ale Uniunii Europene.
Ca răspuns, ministrul german de Externe a anunțat închiderea Consulatului General al Rusiei din Bonn, cu termenul de 18 septembrie, și denunțarea contractului privind Casa Rusă din Berlin. Ambasadorul rus a fost convocat pentru a i se comunica poziția guvernului german.
Berlinul a decis, de asemenea, înăsprirea controalelor de intrare pentru cetățenii ruși. Germania va propune sancționarea, la nivelul UE, a altor persoane din Rusia implicate în atacuri hibride și va crește presiunea asupra flotei rusești din umbră. Wadephul a anunțat și măsuri suplimentare în domeniul informațiilor, fără să le detalieze în declarația publică.
Rusia neagă orice implicare. Ambasada rusă în Germania a calificat acuzațiile drept nefondate și provocatoare, iar măsurile Berlinului drept o escaladare fără precedent a relațiilor bilaterale. Reprezentanța diplomatică a avertizat că deciziile germane vor avea consecințe, pentru care Moscova consideră responsabil guvernul german.
NATO a susținut poziția Germaniei. În declarația oficială din 2 septembrie, făcută la întâlnirea cu Ursula von der Leyen, secretarul general Mark Rutte a descris incidentul de la Leipzig drept un atac hibrid rusesc și a reafirmat solidaritatea Alianței cu Berlinul. El a pus cazul în legătură cu intensificarea acțiunilor ostile împotriva teritoriului aliat și a cerut continuarea investițiilor în apărare.
Declarația publicată de NATO nu anunță o operațiune militară ca răspuns la incident și nici activarea articolului 5. Mesajul privește apărarea colectivă, cooperarea cu UE și menținerea sprijinului pentru Ucraina. Rutte a spus că amenințările rusești nu vor determina Alianța să renunțe la acest sprijin.
La rândul său, președinta Comisiei Europene a afirmat că tentativa a implicat material militar și agenți ruși pe teritoriul Uniunii. Potrivit Ursulei von der Leyen, un atac reușit ar fi putut provoca distrugeri importante și pierderi de vieți omenești. Ea a anunțat că presiunea asupra Rusiei va crește, inclusiv prin noi sancțiuni și prin închiderea breșelor care permit eludarea celor existente.
Tot miercuri, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că tentativa de la Leipzig prezintă caracteristicile terorismului sprijinit de un stat. Declarația a fost făcută în contextul reuniunii miniștrilor europeni de Externe din Irlanda, unde sunt discutate extinderea sancțiunilor și continuarea ajutorului pentru Ucraina.
