Renovarea unei case sau a unui apartament poate ajunge ușor la zeci de mii de lei, însă există situații în care o parte importantă a costurilor poate fi suportată din fonduri publice. În România funcționează mai multe mecanisme distincte pentru reabilitarea energetică a locuințelor, iar anumite categorii vulnerabile pot ajunge chiar să nu plătească partea de contribuție care le-ar reveni în mod normal.
Este însă importantă o precizare: statul nu oferă bani oricărui proprietar care vrea să-și schimbe gresia, mobila, parchetul sau să-și renoveze baia. Finanțările publice sunt legate în principal de eficiența energetică, izolarea termică, reducerea consumului de energie, modernizarea instalațiilor și, prin alte programe, consolidarea seismică.
În 2026 există atât programe aflate deja în implementare, cât și linii de finanțare derulate prin primării și asociații de proprietari. În plus, România urmează să beneficieze în perioada 2026-2032 de Fondul Social pentru Climă, prin care renovarea clădirilor și sprijinirea gospodăriilor vulnerabile reprezintă unele dintre direcțiile eligibile.
Legea care îi poate scuti pe unii proprietari de plata reabilitării termice
Una dintre cele mai importante prevederi se găsește în OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.
Prin acest mecanism, autoritățile locale pot finanța partea care revine proprietarilor sau asociațiilor de proprietari pentru lucrările de reabilitare termică. Pentru proprietarii obișnuiți, sumele avansate de primărie pot fi recuperate ulterior, inclusiv printr-o taxă de reabilitare termică. Perioada de recuperare stabilită de autoritatea locală nu poate depăși 10 ani.
Există însă categorii de proprietari pentru care legea spune că sumele respective sunt considerate cheltuieli de natură socială și nu se mai recuperează.
Aici apare una dintre prevederile mai puțin cunoscute de proprietarii de apartamente.
Pot beneficia, în condițiile prevăzute de lege, persoanele cu handicap sau familiile care au persoane cu handicap în întreținere, persoanele singure ori familiile cu venituri medii nete sub câștigul salarial mediu net pe economie, veteranii de război și soții supraviețuitori, precum și pensionarii ale căror venituri se încadrează sub plafonul prevăzut de actul normativ.
Din 2023, pe listă au fost introduse explicit și persoanele aflate în sărăcie energetică, inclusiv cele identificate drept consumatori vulnerabili de energie.
Asta poate însemna, practic, că pentru un proprietar eligibil contribuția care i-ar reveni pentru reabilitarea termică a blocului poate fi suportată din bugetul local și nu mai este recuperată ulterior de la acesta. Procedura concretă și documentele necesare sunt stabilite de autoritatea locală.
Nu trebuie confundat cu o renovare gratuită a apartamentului
Aici apare frecvent confuzia.
Dacă un proprietar este eligibil pentru reabilitare termică, aceasta nu înseamnă că poate solicita bani publici pentru orice lucrare din apartament.
OUG 18/2009 vizează în principal lucrări care cresc performanța energetică a clădirii, precum termoizolarea pereților exteriori, intervenții asupra tâmplăriei, acoperișului sau terasei și, în anumite condiții, modernizarea sistemelor de încălzire și de distribuție a apei calde.
Nu intră automat aici zugrăvirea decorativă a camerelor, mobila de bucătărie, gresia, faianța, obiectele sanitare, electrocasnicele sau schimbarea parchetului doar din motive estetice.
Banii publici sunt legați de obiectivul programului, adică reducerea consumului de energie și îmbunătățirea performanței clădirii.
La bloc, proprietarul nu depune de regulă singur cererea
Pentru reabilitarea unui bloc, procedura este diferită de cea pentru o casă individuală.
De regulă, asociația de proprietari și primăria sunt cele care intră în relația administrativă și financiară. Autoritatea locală stabilește programul, blocurile eligibile, contribuțiile și documentele necesare.
Un exemplu actual este Sectorul 2 din București, unde în 2026 sunt menținute înscrierile în programul local de reabilitare termică. Primăria precizează că numai asociațiile de proprietari se pot înscrie și că pot intra în program blocurile construite după proiecte elaborate până la 31 decembrie 2005. Pentru acel program local este cerută și hotărârea asociației adoptată cu acordul a două treimi dintre proprietari.
Regulile concrete pot diferi de la o localitate la alta, în funcție de programul și sursa de finanțare folosite.
De aceea, pentru un proprietar de apartament, primul drum util nu este neapărat la AFM sau la o bancă, ci la asociația de proprietari și la primărie, pentru a afla dacă imobilul este deja înscris sau poate fi înscris într-un program de reabilitare energetică.
Proprietarii pot ajunge să plătească numai o parte din lucrări
În schemele derulate în baza OUG 18/2009 și a programelor cu finanțare publică, contribuția proprietarilor poate reprezenta numai o parte din costul total, restul fiind asigurat din fonduri europene, bugetul de stat și bugetul local. OUG 18/2009 prevede, pentru mecanismul respectiv, că partea stabilită pentru asociația de proprietari nu poate fi mai mică de 10% atunci când se aplică schema de cofinanțare prevăzută de actul normativ.
Primăria poate avansa inclusiv această contribuție, urmând să o recupereze ulterior prin fondul de reparații sau prin taxa de reabilitare termică, în condițiile stabilite local.
Pentru categoriile sociale exceptate de lege, partea respectivă poate rămâne însă definitiv în sarcina autorității.
În Sectorul 2, spre exemplu, regulamentul local prevede o contribuție de 10% a proprietarilor, avansată inițial de autoritatea locală și recuperată în maximum 10 ani, cu excepția categoriilor sociale prevăzute de OUG 18/2009.
Casele individuale au avut vouchere de 20.200 de euro
Pentru proprietarii de case a existat o altă schemă importantă prin REPowerEU.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat Investiția 7, destinată gospodăriilor vulnerabile care dețin clădiri rezidențiale unifamiliale. Valoarea voucherului pentru reabilitarea locuinței și instalarea sistemelor solare a ajuns la 20.200 de euro.
Programul era destinat creșterii eficienței energetice, nu renovării estetice a casei.
În cadrul acestuia puteau fi finanțate lucrări precum termoizolarea clădirii, înlocuirea tâmplăriei și alte intervenții necesare reducerii consumului de energie, combinate cu instalarea de panouri solare.
Există însă un detaliu esențial pentru cei care află despre voucher abia acum.
Apelul respectiv nu mai este deschis pentru înscrieri noi. Pentru Investiția 7, depunerea dosarelor la ghișeele unice s-a încheiat la 3 martie 2025, iar încărcarea proiectelor în platforma PNRR la 3 aprilie 2025. Programul se află acum în etapa de implementare a proiectelor selectate.
Prin urmare, informația că „în 2026 se dau 20.200 de euro pentru renovarea casei” poate fi înșelătoare dacă este prezentată fără acest detaliu. Banii există pentru proiectele aprobate, dar vechiul apel nu este o sesiune în care orice proprietar se poate înscrie acum.
Încep însă alte finanțări pentru renovarea clădirilor
Oportunitățile nu se termină odată cu REPowerEU.
În programele regionale 2021-2027 există apeluri pentru eficiența energetică a clădirilor rezidențiale. În 2026, de exemplu, Programul Regional Nord-Est are un apel dedicat eficienței energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale, cu finanțare europeană și contribuție proprie stabilită prin ghidul apelului.
Și aici trebuie însă făcută aceeași distincție: de cele mai multe ori beneficiarul care depune proiectul nu este proprietarul individual al apartamentului, ci autoritatea publică locală sau o structură eligibilă prevăzută în ghidul programului.
Pentru proprietar, accesul la bani se realizează indirect, prin includerea blocului în proiect.
Din 2026 apare și Fondul Social pentru Climă
O altă sursă importantă va fi Fondul Social pentru Climă.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene arată că România poate utiliza în perioada 2026-2032 între aproximativ 5,05 și 6,01 miliarde de euro contribuție europeană prin acest fond. Printre domeniile care pot fi sprijinite se află renovarea clădirilor și măsurile destinate gospodăriilor vulnerabile.
Fondul nu trebuie însă confundat cu un program prin care, în acest moment, orice român completează o cerere și primește bani pentru renovare.
Finanțările concrete depind de măsurile naționale, ghidurile și apelurile care sunt lansate în cadrul planului românesc.
Direcția este însă clară: o parte importantă a banilor europeni din următorii ani va fi orientată tocmai spre gospodăriile care au costuri mari cu energia și locuiesc în clădiri slab eficiente.
Și consolidarea seismică poate fi finanțată de stat
Există o categorie complet separată de „renovare”, mult mai serioasă: consolidarea clădirilor vulnerabile la cutremur.
Legea nr. 212/2022 reglementează Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, finanțat de la bugetul de stat și coordonat de Ministerul Dezvoltării. Programul are inclusiv un subprogram pentru clădirile cu destinația principală de locuință și vizează imobile încadrate în clasele de risc seismic prevăzute de lege, în special RsI și RsII.
În 2026 programul este în continuare activ, Ministerul Dezvoltării efectuând plăți pentru investiții care includ consolidarea seismică și reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale și publice.
Nici în acest caz proprietarul nu primește pur și simplu banii în cont. Procedura implică expertizarea clădirii, încadrarea în clasa de risc, autoritatea locală și includerea investiției în programul național.
Ce trebuie să facă, practic, un proprietar
Pentru un apartament la bloc, primul pas este verificarea la asociația de proprietari și la primărie dacă blocul figurează într-un program de reabilitare energetică sau dacă există o sesiune de înscriere. Dacă proprietarul face parte dintr-o categorie vulnerabilă, trebuie să ceară explicit informații privind scutirea de la recuperarea cotei de contribuție prevăzută de art. 14 alin. (8) din OUG 18/2009.
Pentru o casă individuală, trebuie urmărite apelurile MIPE, programele regionale și viitoarele scheme din Fondul Social pentru Climă. Voucherul REPowerEU de 20.200 de euro nu mai are în prezent o sesiune deschisă pentru noi beneficiari, astfel că nu trebuie plătite firme sau „consultanți” care promit înscrierea garantată în vechiul apel.
Pentru o clădire cu probleme structurale, situația trebuie analizată separat prin expertizare tehnică și prin programul de consolidare seismică administrat de Ministerul Dezvoltării și autoritățile locale.
Concluzia pe care mulți proprietari nu o cunosc
Da, o locuință poate fi reabilitată în România cu bani publici, iar în anumite situații proprietarul vulnerabil poate să nu suporte nici contribuția care i-ar reveni pentru reabilitarea termică. OUG 18/2009 prevede explicit asemenea excepții pentru persoane cu handicap, familii cu venituri reduse, veterani, anumite categorii de pensionari și persoane aflate în sărăcie energetică.
Dar nu există un „cec pentru renovare” disponibil tuturor.
Finanțarea depinde de tipul locuinței, venitul proprietarului, programul disponibil în localitate și natura lucrărilor. Statul și fondurile europene plătesc în principal izolare, eficiență energetică, modernizarea instalațiilor, sisteme regenerabile și consolidare, nu renovări pur estetice.
Pentru proprietarii de apartamente, poate cea mai importantă informație este tocmai cea mai puțin cunoscută: merită verificat la primărie dacă blocul poate intra într-un program de reabilitare și, mai ales, dacă proprietarul se încadrează într-una dintre categoriile pentru care legea permite ca partea sa de plată să fie suportată definitiv din fonduri publice.
