O variantă neașteptată este aruncată în discuție în plină criză politică: Traian Băsescu la Palatul Victoria.

Ideea îi aparține publicistului Ion Cristoiu, care susține că fostul președinte ar avea experiența administrativă și pragmatismul necesare pentru funcția de premier. Deocamdată însă, trebuie făcută o precizare esențială: Traian Băsescu nu a fost desemnat oficial candidat și nu există, în acest moment, o propunere formală a Președinției sau a unei majorități parlamentare pentru numirea sa.

Numele lui Traian Băsescu a reapărut în discuțiile despre viitorul Guvern după declarațiile făcute de Ion Cristoiu în emisiunea „Ai Aflat!”, realizată de Ionuț Cristache. Publicistul consideră că experiența fostului șef al statului l-ar putea transforma într-o variantă potrivită pentru conducerea Executivului.

Cristoiu și-a argumentat poziția prin modul în care Băsescu s-a implicat în administrarea statului în perioada în care ocupa funcția de președinte.

„Ca premier, chiar ar fi foarte bun”, a spus Ion Cristoiu, descriindu-l pe Traian Băsescu drept un politician pragmatic și orientat spre rezolvarea concretă a problemelor.

Publicistul merge chiar mai departe și susține că, în perioada guvernării Emil Boc și mai ales în timpul crizei economice, influența lui Traian Băsescu asupra Executivului era atât de mare încât acesta exercita, în practică, o parte dintre atribuțiile politice asociate premierului. Este însă aprecierea lui Cristoiu, nu o constatare instituțională.

De ce apare acum numele lui Traian Băsescu

Contextul politic explică de ce o asemenea ipoteză produce interes.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026. Documentele Parlamentului confirmă adoptarea moțiunii cu 281 de voturi, iar ulterior Bolojan a continuat să exercite atribuțiile în regim interimar. Acte oficiale publicate ulterior îl indică explicit drept „prim-ministru interimar”.

România a încercat între timp să formeze un nou Guvern. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat în iunie pe Eugen Tomac candidat la funcția de prim-ministru, iar ulterior a fost desemnat Adrian-Ioan Veștea. Niciuna dintre aceste variante nu a dus la instalarea unui nou Executiv cu puteri depline.

La mijlocul lunii august, site-ul Guvernului continua să îl prezinte pe Ilie Bolojan la conducerea Executivului, iar agenda oficială consemna activitățile sale de premier. Situația este însă cea a unui Guvern rămas în funcție după adoptarea moțiunii de cenzură, până la instalarea unui nou Cabinet.

În acest context a apărut declarația lui Ion Cristoiu despre Traian Băsescu.

Poate Traian Băsescu, legal, să ajungă premier?

Da. Faptul că a fost președinte al României nu îl împiedică, prin el însuși, să fie ulterior desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru.

Constituția nu prevede că premierul trebuie să fie președintele unui partid și nici măcar parlamentar. Procedura este alta.

Potrivit articolului 103 din Constituție, președintele României desemnează candidatul la funcția de prim-ministru după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, dacă o asemenea majoritate nu există, după consultarea partidelor parlamentare.

Așadar, Nicușor Dan ar putea, din punct de vedere constituțional, să îl desemneze pe Traian Băsescu candidat.

Dar desemnarea de la Cotroceni nu este suficientă.

Candidatul are la dispoziție zece zile pentru a cere Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și asupra întregii echipe de miniștri. Pentru instalarea Guvernului este necesar votul majorității deputaților și senatorilor.

Cu alte cuvinte, adevărata problemă pentru o eventuală candidatură Băsescu nu ar fi procedura constituțională, ci găsirea voturilor în Parlament.

Băsescu ar avea nevoie de o majoritate politică

Aici ipoteza lui Ion Cristoiu devine mult mai complicată.

Traian Băsescu ar putea fi desemnat de președinte, însă fără sprijin parlamentar candidatura ar rămâne doar o încercare.

Parlamentul este cel care decide dacă programul și lista Guvernului primesc încrederea necesară. Președintele propune candidatul; nu îl poate instala singur la Palatul Victoria.

În actuala configurație politică, o asemenea variantă ar presupune negocieri serioase între partide.

Băsescu rămâne una dintre figurile politice care produc reacții puternice chiar și la ani după încheierea mandatelor sale la Cotroceni. O eventuală nominalizare ar obliga partidele parlamentare să spună foarte clar dacă sunt dispuse să îl voteze.

Argumentul lui Cristoiu: experiența de administrator

Ion Cristoiu insistă în special asupra experienței administrative a fostului președinte.

Traian Băsescu nu a ajuns în politica mare direct la Cotroceni. A fost ministru al Transporturilor în mai multe guverne și primar general al Bucureștiului înainte de a deveni președintele României.

Ulterior a ocupat funcția supremă în stat timp de două mandate, între 2004 și 2014.

Pentru Cristoiu, tocmai această combinație dintre experiența administrativă și cea politică reprezintă principalul argument în favoarea unei eventuale candidaturi.

Publicistul consideră că Băsescu are capacitatea de a transforma deciziile politice în măsuri administrative și îl descrie drept un om orientat spre rezultate.

Cristoiu a respins și ideea că vârsta fostului președinte ar reprezenta automat un obstacol pentru funcție, afirmând că mai importantă ar fi capacitatea de a duce un proiect până la capăt.

Umbra perioadei Băsescu-Boc

O eventuală întoarcere a lui Traian Băsescu la conducerea executivă ar readuce inevitabil în discuție perioada crizei economice din 2009-2011.

Cristoiu tocmai această perioadă o folosește drept argument favorabil.

În opinia sa, Băsescu a avut atunci o influență decisivă asupra Guvernului condus oficial de Emil Boc și s-a implicat puternic în deciziile economice și administrative.

Politic, însă, aceeași perioadă reprezintă și punctul vulnerabil al unei asemenea propuneri.

Măsurile dure de austeritate adoptate în timpul crizei, conflictele politice, suspendările din funcția de președinte și polarizarea puternică produsă în jurul său fac din Traian Băsescu un nume greu de tratat drept simplă soluție tehnocrată.

O eventuală candidatură ar fi una profund politică.

De la Cotroceni la Palatul Victoria. Ar fi o premieră pentru România

Dacă Traian Băsescu ar ajunge prim-ministru, România s-ar afla într-o situație politică spectaculoasă: un fost președinte al Republicii ar reveni în conducerea executivă a statului din poziția de premier.

Constituția nu interzice o asemenea evoluție. Incompatibilitățile funcției prezidențiale sunt valabile în timpul exercitării mandatului, iar procedura pentru desemnarea premierului este stabilită separat prin articolele 103-105.

Ar exista însă și o particularitate politică evidentă.

Traian Băsescu ar trebui să lucreze din postura de premier cu un alt președinte, Nicușor Dan. Constituția stabilește atribuții distincte pentru cele două funcții: premierul conduce Guvernul, în timp ce președintele are propriile atribuții constituționale și participă la ședințele Guvernului numai în situațiile prevăzute de Constituție.

Pentru un politician care a exercitat zece ani funcția prezidențială, schimbarea de rol ar fi una importantă.

Deocamdată este o ipoteză, nu o nominalizare

Titlul „Traian Băsescu, noul premier” trebuie tratat cu atenție.

Declarația există. Ion Cristoiu îl consideră pe Băsescu potrivit pentru această funcție și și-a argumentat public poziția.

Dar nu există, până la 19 august 2026, o desemnare oficială a lui Traian Băsescu drept candidat la funcția de prim-ministru și nici un anunț oficial al Președinției că acesta ar urma să fie propus.

În acest moment este o variantă lansată în spațiul public de Ion Cristoiu.

Totuși, într-o criză politică în care două încercări de formare a unui nou Guvern nu au produs până acum un Cabinet cu puteri depline, apariția unor nume-surpriză nu mai este exclusă din discuție. Constituțional, Băsescu poate fi candidat. Politic, ar trebui să găsească ceea ce contează cel mai mult la Palatul Victoria: voturile unei majorități parlamentare.