România nu este pregătită în acest moment pentru adoptarea monedei euro, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la numai câteva zile după ce președintele Nicușor Dan a anunțat existența unui acord politic pentru relansarea procesului de aderare la zona euro.
Declarațiile guvernatorului BNR au fost făcute joi, 13 august 2026, în contextul prezentării Raportului asupra inflației. Întrebat cât de pregătită este România pentru schimbarea monedei, Isărescu a afirmat că, în momentul actual, țara nu îndeplinește criteriile necesare și că prioritatea imediată trebuie să fie corecția fiscală.
Mesajul său nu înseamnă că BNR se opune adoptării euro. Din contră, guvernatorul a precizat că România și-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană obligația de a adopta moneda unică atunci când va îndeplini condițiile necesare. România nu beneficiază de o clauză permanentă de exceptare, precum Danemarca.
Diferența dintre declarațiile celor doi oficiali este legată în primul rând de etapă. Nicușor Dan vorbește despre relansarea proiectului politic și pregătirea unei foi de parcurs. Mugur Isărescu vorbește despre situația economică actuală și condițiile tehnice care trebuie îndeplinite înainte ca România să poată trece efectiv la euro.
Nicușor Dan: există acord politic pentru trecerea la euro
Pe 1 august, președintele Nicușor Dan a anunțat oficial că există acord politic pentru reluarea proiectului de aderare la moneda unică. Potrivit mesajului publicat de Administrația Prezidențială, viitorul Guvern și Banca Națională urmează să elaboreze împreună o foaie de parcurs pentru anii următori.
Președintele exprimase aceeași direcție și în februarie 2026. După reuniunea informală a liderilor Consiliului European, Nicușor Dan declara că România ar putea ajunge în aproximativ trei-patru ani la îndeplinirea condițiilor necesare pentru aderarea la zona euro. Afirmația se referea la posibilitatea îndeplinirii criteriilor, nu la o dată garantată pentru introducerea efectivă a euro.
Anunțul din august merge un pas mai departe prin existența unui acord politic și intenția de a construi o foaie de parcurs instituțională.
Datele economice arată însă că între o asemenea decizie politică și momentul în care leul poate fi înlocuit de euro există mai multe etape obligatorii.
Isărescu: în prezent, țara nu este pregătită
Mugur Isărescu a spus că BNR poate participa la pregătirea procesului, însă adoptarea euro nu este o operațiune pe care banca centrală o poate decide singură.
Guvernatorul a descris trecerea la euro drept un proces cu componente economice, politice și sociale, în care sunt implicate Guvernul, Parlamentul, BNR și, în final, instituțiile europene.
În privința situației actuale, mesajul său a fost explicit: România nu îndeplinește criteriile necesare aderării și trebuie să înceapă prin stabilizarea finanțelor publice.
Evaluarea BNR este susținută de cel mai recent Raport de convergență al Băncii Centrale Europene, publicat în iunie 2026.
Documentul analizează exact criteriile pe care trebuie să le respecte statele UE din afara zonei euro. Pentru România, cifrele arată o distanță importantă față de valorile de referință.
Primul obstacol: inflația
Unul dintre criteriile Maastricht privește stabilitatea prețurilor.
Pentru perioada analizată de BCE, iunie 2025-mai 2026, valoarea de referință a fost de 2,7%.
În România, rata medie a inflației armonizate IAPC pe 12 luni ajunsese la 8,4% în mai 2026, de peste trei ori nivelul de referință. În luna mai, rata anuală IAPC era chiar de 9,7%.
BCE estimează, pe baza prognozei de primăvară a Comisiei Europene, o inflație armonizată medie de aproximativ 7% pentru România în 2026 și de 3,7% în 2027.
Prin urmare, criteriul stabilității prețurilor nu este îndeplinit.
Mai mult, criteriul nu trebuie bifat pentru o singură lună. Regulile europene urmăresc dacă această convergență este durabilă, nu dacă un indicator ajunge temporar sub o anumită valoare. BCE precizează că toate criteriile sunt analizate strict și trebuie îndeplinite pe baza datelor efective, cu accent pe sustenabilitatea rezultatelor.
Deficitul: 7,9%, față de limita de 3%
Al doilea obstacol major este situația finanțelor publice.
Regulile de convergență prevăd ca deficitul bugetar să nu depășească, în condiții normale, 3% din PIB.
România a încheiat anul 2025 cu un deficit al administrației publice de 7,9% din PIB. Cu un an înainte, în 2024, acesta fusese de 9,3%.
Deși deficitul s-a redus, diferența față de pragul Maastricht rămâne foarte mare.
Comisia Europeană estima în primăvara acestui an că deficitul ar putea coborî la aproximativ 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% în 2027. Chiar și aceste valori rămân aproape duble față de plafonul de 3%.
România se află în procedură de deficit excesiv din 2020. În iulie 2025, Consiliul UE a actualizat traseul de ajustare, iar obiectivul este eliminarea deficitului excesiv până în 2030. În iunie 2026, Comisia a apreciat că România a luat măsuri efective în raport cu traseul recomandat, astfel încât procedura nu a fost escaladată.
Acesta este motivul pentru care Mugur Isărescu a pus corecția fiscală în centrul discuției privind euro.
Datoria publică este aproape de pragul de 60%
La acest capitol situația este mai nuanțată.
În 2025, datoria publică brută a României era de 59,3% din PIB, deci încă sub valoarea de referință de 60% prevăzută de tratatele europene.
Totuși, criteriul finanțelor publice nu înseamnă doar datoria. El include situația deficitului și sustenabilitatea finanțelor publice, iar România se află în procedură de deficit excesiv.
În plus, prognoza Comisiei Europene indică o creștere a datoriei la aproximativ 61,6% din PIB în 2026 și 63,4% în 2027.
BCE notează că datoria publică a crescut puternic în ultimii ani. Înaintea pandemiei, nivelul se situa în jurul a 35% din PIB, iar în 2025 ajunsese la 59,3%.
Mai mult de jumătate din datoria publică, 52,9% în 2025, era denominată în valută, iar cea mai mare parte a acesteia era în euro. BCE arată că această structură face finanțele publice sensibile la evoluția cursului euro-leu.
România nici măcar nu a intrat în ERM II
Acesta este un obstacol procedural decisiv.
Înainte de adoptarea euro, moneda națională trebuie să participe timp de cel puțin doi ani la Mecanismul Cursului de Schimb ERM II, fără tensiuni severe și fără devalorizarea cursului central față de euro.
România nu face parte în prezent din ERM II.
Raportul BCE din iunie 2026 precizează că, în perioada de referință 18 iunie 2024-17 iunie 2026, leul nu a participat la mecanism și a funcționat într-un regim de curs flexibil administrat.
În iunie 2024, cursul mediu utilizat de BCE ca reper era de aproximativ 4,977 lei pentru un euro. Pe 17 iunie 2026, cursul ajunsese la 5,232 lei/euro, ceea ce însemna o depreciere de aproximativ 5,1% față de acel reper.
Pe 7 mai 2026, moneda națională atinsese un minim de 5,2646 lei/euro, pe fondul tensiunilor politice interne menționate în raportul BCE.
Intrarea în ERM II este obligatorie înaintea adoptării euro.
Asta înseamnă că, indiferent cât de rapid s-ar îmbunătăți deficitul sau inflația, există un interval procedural de minimum doi ani în care România trebuie să demonstreze stabilitatea cursului în cadrul mecanismului.
Dobânzile sunt și ele peste limita admisă
Un alt criteriu urmărește dobânzile pe termen lung.
Pentru perioada iunie 2025-mai 2026, valoarea de referință stabilită pentru criteriul de convergență a dobânzilor a fost de 5,1%.
În România, media dobânzilor pe termen lung a fost de 6,7%, una dintre cele mai ridicate valori dintre țările evaluate, la egalitate cu Ungaria.
BCE explică nivelul ridicat prin dezechilibrele fiscale persistente, inflație și percepția investitorilor asupra sustenabilității finanțelor publice. În mai 2026, dobânda pe termen lung coborâse la 6,2%, dar media relevantă pentru criteriul oficial rămânea peste limita de 5,1%.
Și acest criteriu este, așadar, neîndeplinit.
Mai există o problemă: legislația BNR
Adoptarea euro nu presupune numai îndeplinirea indicatorilor economici.
Legislația națională trebuie să fie compatibilă cu tratatele europene și cu statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al BCE.
Raportul BCE din iunie 2026 constată că legislația românească nu respectă încă toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția finanțării monetare și integrarea juridică a BNR în Eurosistem.
BCE identifică mai multe articole din Legea nr. 312/2004 privind Statutul BNR care trebuie modificate înainte ca România să poată deveni membră deplină a Eurosistemului. Printre aspectele semnalate sunt independența instituțională și financiară, atribuțiile privind politica monetară, administrarea rezervelor valutare, sistemele de plăți, emiterea bancnotelor și regimul rezervelor minime.
Raportul precizează că observațiile importante făcute în evaluarea din 2024 nu fuseseră încă rezolvate până la raportul din 2026.
Ce trebuie să îndeplinească România
În esență, înainte de adoptarea euro, România trebuie să îndeplinească simultan criteriile Maastricht privind stabilitatea prețurilor, finanțele publice sănătoase, stabilitatea cursului de schimb în ERM II și convergența dobânzilor pe termen lung. Legislația națională trebuie, de asemenea, să devină compatibilă cu cadrul juridic al Eurosistemului.
La ultima evaluare disponibilă, situația României era următoarea:
Inflație: 8,4% medie pe 12 luni, față de referința de 2,7%.
Deficit bugetar: 7,9% din PIB în 2025, față de limita de 3%.
Datorie publică: 59,3% din PIB în 2025, foarte aproape de pragul de 60%, cu prognoză de depășire a acestuia.
ERM II: România nu participă.
Dobândă pe termen lung: 6,7%, față de limita de 5,1%.
Convergență juridică: legislația BNR necesită în continuare modificări.
Aceste date explică afirmația lui Mugur Isărescu potrivit căreia România nu îndeplinește în prezent criteriile necesare.
România a mai fost mult mai aproape de euro
Guvernatorul BNR a amintit că situația a fost diferită în urmă cu aproximativ 12 ani.
Potrivit lui Mugur Isărescu, în 2014 România îndeplinea criteriile relevante, însă contextul zonei euro era atunci nefavorabil. Criza Greciei și tensiunile din uniunea monetară generaseră inclusiv discuții despre viitorul zonei euro.
Isărescu a mai spus că BNR ajunsese încă din perioada 2011-2012 la pregătiri logistice foarte detaliate pentru schimbarea monedei, inclusiv la planificarea modului în care numerarul euro ar fi urmat să fie distribuit în țară.
Ulterior, situația fiscală s-a deteriorat.
Guvernatorul a indicat perioada de după 2014, când reducerile de taxe și creșterea cheltuielilor au contribuit la majorarea deficitului. Au urmat pandemia, criza energetică și efectele războiului din Ucraina.
În prezent, deficitul reprezintă din nou principalul obstacol al procesului.
De ce Isărescu spune că euro nu poate fi folosit pentru a disciplina economia
Guvernatorul BNR a respins scenariul în care România ar intra rapid în zona euro, iar apartenența la moneda unică ar obliga ulterior statul să respecte disciplina fiscală.
Poziția prezentată de Isărescu este inversă: disciplina fiscală trebuie realizată înainte de aderare și trebuie dovedit că poate fi menținută.
Acest principiu este prevăzut și în metodologia BCE.
Banca Centrală Europeană precizează că îndeplinirea criteriilor nu este evaluată numai la un moment dat, ci și din perspectiva sustenabilității. Instituția analizează inclusiv evoluțiile din ultimii zece ani și perspectivele economiei pentru a stabili dacă rezultatele sunt consecința unor ajustări structurale durabile.
Ce urmează după îndeplinirea criteriilor
Chiar și atunci când indicatorii economici se vor apropia de valorile necesare, trecerea nu va fi imediată.
România trebuie să intre în ERM II și să participe la acest mecanism cel puțin doi ani. În această perioadă trebuie menținută stabilitatea cursului.
Ulterior, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană întocmesc rapoarte de convergență.
Pe baza acestora, Consiliul UE decide dacă statul îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei unice. După aprobarea aderării se stabilește cursul definitiv de conversie dintre leu și euro și este pus în aplicare procesul logistic de schimbare a monedei.
Prin urmare, o eventuală reducere a deficitului sub 3% nu ar însemna că euro poate fi introdus în ziua următoare.
Isărescu nu avansează o dată
Mugur Isărescu nu a oferit un an precis pentru adoptarea euro.
Guvernatorul a legat reluarea efectivă a procesului de reducerea deficitului și de capacitatea României de a menține corecția fiscală. El a invocat experiența din 2014 pentru a arăta că îndeplinirea temporară a indicatorilor nu este suficientă dacă politicile ulterioare îi dezechilibrează din nou.
Nicușor Dan vorbește, în schimb, despre posibilitatea ca România să ajungă la criteriile necesare în aproximativ trei-patru ani și despre existența unui acord politic pentru pregătirea unei foi de parcurs.
Cele două declarații se referă astfel la două niveluri diferite ale procesului: obiectivul politic și condițiile economice efective.
România este obligată prin tratat să adopte euro
Un alt aspect clarificat de Mugur Isărescu este statutul României în Uniunea Europeană.
Adoptarea euro nu este un obiectiv complet opțional pentru România. Țara este stat membru UE cu derogare temporară până la îndeplinirea condițiilor, nu stat care beneficiază de o excepție permanentă.
Din acest motiv, după îndeplinirea criteriilor și finalizarea procedurilor europene, România trebuie să adopte moneda comună.
Raportul BCE din iunie 2026 confirmă însă că acel moment nu a fost încă atins. România are inflație mult peste valoarea de referință, deficit bugetar excesiv, nu participă la ERM II, are dobânzi pe termen lung prea ridicate și mai are de modificat cadrul legislativ pentru integrarea BNR în Eurosistem.
În acest context, anunțul președintelui Nicușor Dan privind acordul politic deschide etapa pregătirii unei noi foi de parcurs. Declarațiile lui Mugur Isărescu stabilesc punctul de plecare economic al acestei foi de parcurs: România trebuie mai întâi să își corecteze dezechilibrele și să îndeplinească în mod durabil criteriile prevăzute pentru aderarea la zona euro.
